Jurnal 18 august 2019

O țigancă trece pe stradă cântând unul din cântecele alea de jale tipice cerșetorilor. Vocea ei vibrantă sparge liniștea și crează un dezacord total cu toate întâmplările mele de săptămâna aceasta. Însă, până la urmă, viața nu-i un film. Nu ne putem alege coloana sonoră, nici decorul, nici actorii. Fiecare se descurcă cu ce are. Acum e timpul să vă povestesc de ce am avut eu parte zilele acestea 🙂 Așa că deschid o nouă filă virtuală de jurnal.

Jurnal

… de suflet

Săptămâna a început molcom, cum îi șade bine la mijlocul lui august. Liniște multă, dar atât de bine-venită. Doar mie mi se întâmplă adesea să caut liniștea? Am îmbătrânit oare înainte de vreme?

Pe la jumătatea săptămânii m-am cufundat și mai mult în starea asta zen căci am pornit din nou la drum. De data aceasta am fost într-o călătorie mai scurtă și mai aproape de casă. Dacă mă urmăriți pe Instagram știți deja c-am fost la Sinaia. Și ce bine mi-a prins excursia asta! Dar mai multe o să vă spun curând!

Am citit pe nerăsuflate volumul I din Moulle Roucher și, așa cum mă așteptam, mi-a plăcut tare mult. Mâine promit să vă povestesc mai pe îndelete despre ea. Între timp, mă pregătesc psihic să încep Dezorientală de Negar Djavadi.

Am învățat că trebuie să nu mai fiu dură cu mine, să las lucrurile să meargă de la sine.

…pragmatic

Azi e duminică. Tot ce-mi propun pentru această zi e să mă relaxez și, evident, să scriu. De mâine va trebui să o iau iarăși de la capăt cu treburile și viața de corporatistă de provincie.

Pe bloguri – nimic nou. Mă pregătesc de toamnă cu rubrici noi, dar mintea mea e mai mult la SuperBlog-ul ce se apropie.

Închei aici această filă de jurnal. Voi ce mai faceți? Cine se mai pregătește de SuperBlog?

P.S. Nu uitați că mă găsiți și aici: