Nu știu dacă maică-mea realizează, dar nu putea să-mi aleagă un nume mai bun! De ce? Păi pentru că sunt de 3xD, adică: dinamică, decisă și, evident, drăguță. Sunt la fel ca vitamina mea, vitamina D3. Sunt oare singura al cărui nume începe fix cu aceeași literă precum cea a vitaminei sale? Să fie vreo coincidență? În fine, las toate chestiile astea legate de interpretarea numelui deoparte. Povestea de azi e despre ea, vitamina D (cum îi zicem noi, mai pe scurt) și modul în care mă ajută să fiu eu.
Eu și vitamina D – povestea de iubire
Prima noastră întâlnire a avut loc pe când eram mică și, mai mult obligată, a trebuit să înghit conținutul unei fiole cu vitamina D3. De ce? Era iarnă și, știți și voi probabil, în lunile care conțin litera „r” e bine să luăm calciu. Cel puțin așa ziceau mamele românce din anii ’90 (putem numi asta old school parenting, nu?). Doar că pentru a sintetiza calciul avem nevoie și de vitamina D, altfel toată cura e apă de ploaie. În lunile de primăvară și vară, asta nu ar fi o problemă, căci soarele favorizează absorbția acestei vitamine. Însă atunci era iarnă. Cum a fost această primă întâlnire dintre mine și vitamina mea? Eh, nu a fost cea mai fericită. Țin minte și-acum senzația aceea de a avea ceva uleios în gură și acel bleah imens pe care l-am rostit.
Maică-mea a râs, imaginați-vă o fetiță de vreo 4-5 ani cu obrăjori rotunzi, păr inelat care se strâmbă de mama focului. Probabil eram amuzantă. Eh, dar atunci m-am supărat de mama focului. Așa mi-a ieșit la iveală caracterul de berbec. Și, în purul stil al acestei minunate zodii, am refuzat cu îndârjire să mai iau vitamina D.
Cât a durat toată chestia asta? Până pe clasa a XI-a. Matricele și determinanții de la matematică și hidrocarburile de la chimie se aliaseră împotriva mea. Unde mai pui că nu reușeam deloc să înghit poezia lui Voiculescu? Presiunea BAC-ului pusese stăpânire pe mine. Eram stresată cum nu mai fusesem niciodată până atunci. Și tot efortul acesta intelectual, mă făcea să fiu și obosită cum nu credeam că se poate. Bașca, mai și sufeream din „dragoste”.
Cred că știți și voi cum era cu marile drame ale adolescenței… Sfârșitul lumii și alta nu! Și, colac peste pupăză, se întâmpla ceva mai rău de atât: îmi cădea părul. Cei care mă cunosc, știu deja cât îmi iubesc părul. I-aș putea închina ode! Eh, în clipa în care am văzut că-mi picau smocuri din prețioasa podoabă capilară m-am panicat mai rău decât dacă iubi-ul de-atunci mi-ar fi zis „pa” cu o oră înainte de a da BAC-ul la mate.
Cum am ieșit din asta? După niște investigații și o vizită la medicul de familie, am aflat că îmi lipsea vitamina D. Atunci, de bună voie și nesilită de nimeni, m-am oprit în prima farmacie și mi-am cumpărat un flacon de vitamina D3.
Cum s-a schimbat relația mea cu vitamina D?
De atunci, vitamina D a devenit micul meu secret atunci când simt că totul începe să o ia la vale. Periodic fac cure cu suplimente alimentare, însă am grijă să consum și alimente bogate în vitamina D: iaurturi, brânzeturi, somon, ciuperci, etc. Tot organismul meu fericit astfel, iar părul, ei… el e cel mai cel.
De ce atât de important părul pentru mine? Pentru că el spune tot atâtea lucruri despre mine câte spun numele meu, zodia mea, vitamina mea. Și mai are încă vreo câteva secrete pe care eu le-am descoperit cu ajutorul minutului de sănătate cu #FLPM de pe canalul de youtube deținut de Farmacia La Preț Mic.
Fascinant, nu? Cred că înțelegeți mai bine acum de ce sunt eu atât de pasionată de el. Și mă bucur că vitamina mea mă ajută să am și grijă de el.
Când iau vitamina D, de fapt, tot organismul meu e fericit. Sunt, cum e și ea, solară! Radiez de sănătate datorită ei și știu că mă va ajuta pe timp îndelungat, căci ea îmi ajută și încheieturile și oasele, nu doar părul!
Dar vitamina voastră care e?
Articol pentru SuperBlog.
10 Comments
Doaaaamneeee, ce probe! Nu am o vitamina dragă inimii mele🤣! Dar când sunt în țară, iau alfa D3. Aici, zice medicul meu, nu am nevoie! Dacă el așa zice, eu mă execut!
Articol scris foarte frumos! Sper să fii mulțumită de notă!
Te îmbrățișez!
Așa, așa ascultă de ce zice medicul. Deci să înțeleg că-ți prinde mai bine peste ocean 🙂 Eh, proba asta a fost drăguță, am scris cu drag. Să o vezi pe cea apărută azi, m-am transformat în politician 🙂
Da, mă simt foarte bine aici, chiar dacă este foarte cald tot timpul și umiditatea este ridicată. Acum, este ora 2.08 p.m. și sunt 31°C. Nici în țară nu am avut probleme de sănătate, doar așa, minuscule, dar aici chiar nimic, adică ce-am avut a dispărut. Însă nu toată lumea suportă clima de aici. Majoritatea europenilor trecuți de o anumită vârstă, se adaptează foarte greu sau deloc.
Pupici!
La așa căldură, mă gândesc și eu că le poate fi greu unora. Mie mi-ar plăcea, detest frigul 🙂
Ok, ok… Fără să îi înalț ode, părul tău e chiar mișto!
Acum, Mi-am luat 3 cutii cu Vitamina D forte acum vreo câteva luni și ghici ce, le-am lăsat cu tot cu punga de la farma unde le-am. pus și au rămas acolo până cu două zile în urmă când am observat că am probleme derma extreme, că de, relația mea cu soarele, cam NU E…
Bun articolul iar povestea ta de când erai mică m-a amuzat. Frumos, mulțam mult!
Ți-aș fi mulțumit mai mult dacă mi-ai fi dat o palmă d-asta peste ceafă cu vre-o câteva luni în urmă, să zicem vreo 200, dar nu ne știam, deci ești scuzată…
Bun articol, bun îndemn, excelent exemplu.
Mulțam frumos, bre!
Felicitări, Diana!
P.S – Frumos nume! Mama ta e vinovată? Felicit-o din partea mea! Merită!
O să încep prin a-ți mulțumi, de fapt și părul meu îți mulțumește 😀 Cât despre următoarea ta vizită la farmacie, înainte să ieși verifică nu fi uitat PCR-ul esențial, adică punga, cardul și restul 😀 Ah, și da, mami e vinovată de numele meu. Dacă era după nașă, mă chema Dumitra 😆 și acum trebuia să dau mare chef 😆
Foarte fain articolul. Citindu-te ma gandesc ca eu cred ca as avea nevoie de o cură cu vitamina D.
Vitamina mea ar fi B Complex. Sunt cam agitata, dorm cu greu, sunt stresata si nervoasa destul de des. Asa ca vitaminele B ma ajuta sa ma calmez si sa gandesc limpede! :))
Bună alegere 🙂