Mâncare pentru suflet. Bucurii și nostalgii culinare (Plus o rețetă bonus)

mâncare pentru suflet
sursa foto: canva.com

V-ați gândit vreodată la conceptul de „mâncare pentru suflet”? Nu, nu mă refer la cărți, nici la alte lucruri mai spirituală. Mă refer la mâncare-mâncare. Nu vă gândiți nici la versiunea de soul food ce denumește, mai degrabă, bucătăria afro-americană. Poate conceptul cel mai apropiat, tot din sfera englezismelor, este acela de confort food. Adică acea mâncare ce-ți încălzește sufletul, adesea încărcată de tot felul de amintiri. (Sigur, marii experți închipuiți o să sară și o să spună că mâncarea pentru suflet ≠ confort food. Până și sfântul Goagăl știe că traducerea în română e „mâncare de confort”. Eh, eu o să fac un pic pe Dana Budeanu și o să le zic să se mai gândească la modul în care sună această expresie… Nu e ca naiba, mafioților? 😆 Semantic vorbind, mâncare pentru suflet e sensul potrivit. Și cu asta am încheiat discuția.)

Dacă ați mai urmărit rubrica mea despre și cu mâncare, știți deja care sunt mâncărurile sufletului meu, mă rog, o parte din ele. Cu riscul de a mă repeta, o să vi le mai spun o dată.

Pe primul loc e , evident, pâinea făcută de mamaie. Și totuși, gustul nu-l voi mai întâlni niciodată. Poate doar similarități. Apoi e musacaua făcută de mami. De fapt, orice mâncare făcută de ea. Ce se mai poate compara cu aceste mâncăruri? Nimic. Ele sunt cele ce mă trag înapoi în amintirile mele, în vremurile când totul era frumos, liniștit și grijile le număram pe degetele de la o mână. Acestea sunt nostalgiile mele culinare.

Mâncare pentru suflet – noul val + o rețetă promisă acum ceva timp

Însă din urmă vin tare și câteva mâncăruri care poate nu au o valoare sentimentală (momentan), dar care îmi bucură sufletul de fiecare dată când le prepar. De exemplu lasagna (am scris rețeta la Ana pe blog) de care sunt mereu mândră. Și somonul la cuptor, a cărui rețetă v-am promis-o acum ceva timp pe Instagram. Așa că nu vă mai țin mult în suspans 😀

Simplu, nu? De aceea pregătesc rețeta asta tare des. E o mică victorie culinară deoarece pare ceva destul de sofisticat, dar nu e… Pur și simplu o iubesc.

Revenind la scopul articolului, pentru mine termenul de mâncare pentru suflet are un sens ambivalent. Pe de o parte sunt nostalgiile mele culinare, pe de alta sunt bucuriile mele – micile mele succese.

Și gata, vă las! De fapt, nu! Nu vă las! Spuneți-mi, ce înseamnă pentru voi mâncare pentru suflet!

Sharing is caring:

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pinterest
Share on whatsapp
Share on email

Ori poate vrei să fii la curent cu tot ce scriu?

Introdu adresa de mail în căsuța de mai jos și te anunț de fiecare dată când public!

 

Loading
© dealedianei.ro, 2021
%d blogeri au apreciat: