Masterclass Margaret Atwood: 15 lecții pe care le-am cules

A sosit și timpul să vă scriu despre Masterclass-ul susținut de Margaret Atwood. Așa cum vă spuneam nu acum mult timp, când v-am povestit despre Alias Grace mai exact, am o relație complicată cu scrierile ei. Îi apreciez scriitura nuanțată și texturată, dar uneori poveștile mi se par încâlcite sau greu de digerat. Însă nu am vrut să învăț de la ea cum să-mi coc subiectele poveștilor, am vrut doar să aflu cum de reușește să scrie atât de viu. Ori, până la urmă cursul ei e despre creative writing și doar pe alocuri despre storytelling. Astfel că, nu am stat prea mult pe gânduri privind ecranul pe care scria „Masterclass Margaret Atwood” și-am plonjat în acest curs.

Pentru început, țin să vă spun că acesta a fost puțin diferit față de cel susținut de Neil Gaiman. Scriitoarea canadiană s-a axat foarte mult pe procese, pe tips & tricks, în vreme ce Neil mergea foarte mult și pe partea de construire a încrederii în sine. Și totuși, asta nu înseamnă că nu mi-a plăcut acest curs, că nu m-am bucurat de el. Pe Margaret Atwood o prinde tare bine postura de bunicuță sfătoasă, căci așa am văzut-o în toată această perioadă.

Masterclass Margaret Atwood: ce am învățat din el?

Cum era de așteptat, am învățat destul de multe din acest masterclass, iar acum simt că e timpul să le împărtășesc cu voi. Așa că, fără a mai lungi introducerea, iată cele mai importante notițe pe care le-am luat în timp ce o ascultam pe autoarea faimosului și controversatului roman Povestea Slujitoarei:

1. Poveștile au nevoie de personaje și de evenimente. Pentru ca povestea ta să se materializeze, ceva ieșit din tipare trebuie să se întâmple. Dacă totul este perfect și nu se întâmplă nimic deosebit, atunci care e povestea și cât de captivantă e?
2. Principala regulă a scrierii unui roman: menține atenția cititorului!
3. Durează ceva până când găsești structura. E ca atunci când croșetezi, poți destrăma lucrul pentru a începe de la capăt.

4. Nu te complica dacă ești la început.
5. Dacă ți se pare că un personaj nu e cum ar trebui să fie, poate ai ales naratorul greșit.
6. Este OK să o iei de la capăt (chiar și Margaret Atwood a făcut acest lucru: scrisese deja 100 de pagini din Alias Grace când și-a dat seama că perspectiva narativă este greșită și a luat-o de la capăt).
7. Capacitatea unui personaj de a se face plăcut nu este un factor de care să ții cont atunci când îl creezi. Din contră, personajele periculoase, instabile, imprevizibile sunt cele care ne captează atenția.
8. Pentru a-ți cultiva grit-ul scrie, indiferent de cât de prost ți se pare că o faci.
9. Uită de etichete și noțiuni abstracte. Totul este specific. Folosește toate simțurile pentru a descrie un lucru.
10. Evită sunetele repetate (aliterațiile) în cazul în care nu îți dorești cu adevărat asta.

11. Prima pagină e ca o poartă către povestea ta. Primele 5 pagini, de fapt, trebuie să fie o bună cale de intrare în poveste. (Dar, nu exagera cu informațiile.)
12. Poți controla calitatea poveștii tale în două feluri: 1. apelând la beta-readers (un cititor care citește opera înainte de a fi publicată, oferind feedback din prisma unui cititor obișnuit, nu a unu profesionist); 2. citindu-ți povestea cu voce tare.
13. Ai grijă să nu te blochezi în standardele unui anumit gen literar.
14. Ca autor, principala ta datorie este să faci în așa fel încât acțiunea să pară reală.
15. Ai grijă atunci când faci cercetare înainte de a scrie, s-ar putea să-ți cenzurezi astfel anumite idei. Margaret recomandă să faci cercetarea pe parcursul procesului de scriere sau, mai bine, la final.

Dincolo de aceste lecții

În masterclass Margaret Atwood parcă apăsa pe niște butonașe generatoare de idei. Pe bune, femeia aceasta parcă are poveștile întipărite în ADN, altfel nu îmi explic cum de îi tot veneau idei!

Un alt lucru care mi-a plăcut a fost modul în care a vorbit despre blocaje, despre frica de a începe și care este cauza ei. Am scris despre ea mai multe pe Illusions’s Street, dar nu puteam să nu scriu asta și aici. Cred că știam toate aceste lucruri, aceste frici, dar nu le conștientizam sau… nu voiam să le conștientizez. Cumva încercam să-mi zugrăvesc un autoportret de Wonder Woman pe care să mi-l vând doar mie, deși știam că e doar o iluzie. În fine, important e că acum știu unde am de lucrat!

Concluzie

Am descoperit unele lucruri interesante de aici și nu doar despre scris. Sper ca toate acestea să vă fie de folos și vouă! Și, nu uitați, cel mai important lucru este să scrieți!