Totul e invadat de inimioare plușate, de roșu, de alb și pe alocuri de roz. Un clișeu grețos ce te izbește de cum pui piciorul afară din bloc – acesta e peisajul dezolant ce te izbește în toată luna februarie.
Iubirea e acum exprimată în daruri mai mici sau mai mari, banale sau extravaganta toate vândute la suprapreț. Parcă am uitat… Parcă am uitat că nu despre asta e iubirea.
Iubirea e despre ore nesfârșite petrecute la telefon sau pe mess. Iubirea e despre dor și nerăbdarea aceea de a-l vedea pe cel drag. Iubirea e despre diminețile acelea leneșe care ai vrea să se perpetueze.
Iubirea e zâmbet. Iubirea e înțelegere dincolo de cuvinte. Iubirea e sprijin. Și, uneori, iubirea e și o ciondăneală de îndrăgostiți.
Iubirea e… nemăsurabilă. Nu te poți lega la un voltmetru. Bine, poți face asta, dar îți va arăta un mare nimic. Nici nu poți cântări iubirea, cel puțin nu în cadouri. Cum poți cântări un zâmbet, un sărut?
Iubirea nu are vârstă sau timp. Iubim de când ne naștem și până când ne dizolvăm în țărână. Iubim inocent la început. Apoi, ne mistuim foc ca mai apoi să ne domolim. E ca un cerc, ba nu, o inimă.
Ziua iubirii e în fiecare zi, prin urmare. Nu e doar azi. Nu e doar mâine. Nu am nevoie de Valentine’s, nici de Dragobete. Ea se sărbătorește zilnic. Uneori fără a realiza. Poate într-o zi ai dus tu gunoiul. Ai spălat vasele în locul ei. Ai gătit ceva special. Ori, pur și simplu, ai fost acolo.
Nu știu de unde și nu văd de ce trebuie să-mi exprim iubirea în declarații pompoase, în inimi plușate (unele puțin deformate, semănând cu o parte anatomică pe care mă abțin să o numesc). Asta nu îmi pare iubire. Are iz de… troc, de ktisch, de… „hai să postez să vadă lumea ce mult ne iubim”. Pentru mine, în iubire e loc doar de doi și de nimic altceva. Restul e doar fum de petardă.
Așa că, da, recunosc. Eu nu sărbătoresc iubirea pe 14 februarie. Nici măcar pe 24. Ziua iubirii e oricare dintre cele 365 de zile ale unui an (sau 366 în anii bisecți).
P.S.
Și a nu sărbători iubirea într-o zi anume, nu înseamnă a nu aprecia micile cadouri sau micile gesturi. Înseamnă doar că ziua lor e în orice zi!
27 Comments
Sunt de acord cu tine, Diana, că ziua iubirii este în fiecare zi și că nu darurile materiale o definesc, ci stările sufletești pe care ni le oferă persoana iubită. 🙂 De aceea, eu mă gândesc pe 14 și 24 februarie ca la două zile în care este omagiată iubirea, căci ni se reamintește de acest sentiment frumos, rememorându-i magia, pe care ne place s-o tot simțim… în fiecare zi, da! 🙂
Da, nu ideea în sine e rea. Iubirea merită omagiată, dar deja aceste două zile au devenit mult prea comerciale și e trist….
Aici ai dreptate…
Mda, aș fi vrut să nu am 🙁
Cred că suntem foarte mulți care ne-am fi dorit să fie mai puțin comercială această zi, dar cum sunt și oameni materialiști pe lume… nu se prea poate să fie cum vrem noi, din păcate. 😦
Da… 🙁
Am ajuns să ne bucurăm cu ocazia diferitelor ocazii. Se impune o redescoperire a magiei din jurul nostru. Fiecare zi, fiecare clipă din viață înseamnă dragoste. Gânduri frumoase tuturor!
Așa este, magia e mereu în jur, la fel și dragostea. Trebuie doar să deschidem bine ochii.
Sunt de acord ca iubirea se sarbatoreste in fiecare zi, dar nu ma deranjeaza deloc Sf. Valentin sau Dragobetele. Din pacate, totul a devenit comercial, inclusiv Craciunul sau Mos Nicolae. Ma uitam cu mirare cum anumite femei in toata firea se afisau cu ce au primit de la aprtener de Sf. Nicolae, care, in mintea mea era asociat cu cadouri pentru copii, in speta dulciuri, nu I-phone-uri sau mai stiu eu ce. Mi se pare un bun prilej sa constientizam putin mai mult romantismul, fiindca iubirea se traieste zi de zi, dar nu toti oamenii au firea romantica de a fi astfel zilnic. 🙂
Nici eu nu am nimic cu ele, doar mă enervează marketingul excesiv al unor produse. Deja unele chestii au devenit clișee… Dar, da, e un bun prilej pentru cei ce nu sunt romantici zilnic să își arate această latură.
Depinde de noi sa luam ce e mai bun din aceste sarbatori, ce fac altii ii priveste. In ziua de azi, se poate face marketing agresiv din aproape orice. 🙂
Da, dar nu e marketing bun 😁 cel puțin nu pentru mine 😁
Parerea mea e ca marketingul agresiv nu e bun, in general. 😀
Știi cum se spune, ce e prea mult, strică 😀
Ce-mi place de tine! Bravo!!
Mulțumesc <3
Ştii cum văd eu lucrurile? Cred că sunt iubită de familie şi prieteni în fiecare zi. Dar o singură dată pe an sunt eu şi numai eu cea mai importantă dintre toţi, mie şi numai mie mi se dau cadouri şi flori şi mi se cântă la mulţi ani şi pentru mine şi doar pentru mine vin cei invitaţi la chef.
Aşa e şi cu ziua asta. Dacă unii aleg să o sărbătorească nu înseamnă că se iubesc numai o dată pe an. Dar atunci, în ziua aia, punctează cu ceva. Nu cred că toate cuplurile trăiesc chiar ca-n romanele alea siropoase şi ea e trezită 365 de zile pe an de el, cu un sărut pasional şi un buchet de flori şi o cafea cu o inimioară-n spumă. Nu cred, nici să mă pici cu acid sufuric. Ei, poate că atunci, în ziua aia, el o trezeşte aşa. Dar ei se iubesc în fiecare zi, evident.
Da, că sunt nişte kitsch-uri jenante pe tarabe, e drept. Dar alea sunt şi 1 şi de 8 Martie. Asta nu înseamnă că ziua-n sine are vreo vină.
Eh, potecuță, unii trăiesc doar în evenimente de postat pe Facebook. Au uitat de chestiile importante, din păcate 🙁 Nu zic că ziua asta are vreo vină că nu are…
Da, Fb-ul e o lume aparte din care fac tot ce pot să fac parte cât mai puţin. Da, ai perfectă dreptate.
Mda…
Diana, sper că nu te-a deranjat comentariul meu.
Nici pe departe, dar eram într-o ședință 🤣🤣🤣
😀 😀 😀
Ioii, şşştttt, vorbesc în şoaptă 😀
Acuș s-a terminat 🤣dar mă duc la magazin că am primit comandă de fidea cu lapte și nu mai am fidea 🤣
Dar nu merge fidea cu lapte fără fidea? Hm, nu prea merge, e drept 😀
Sunt total de acord. E la fel ca și cum ai crede că momentul pentru a face fapte bune, a te reîntâlni cu cei dragi și a crede mai mult e doar în perioada sărbătorilor de iarnă. A fi bun, a iubi, a empatiza cu cineva, a te schimba e oricând. 😊
Exact!