Wishlist. Despre lucrurile simple

lucrurile simple
sursa foto: canva.com

Uneori simt nevoia să apăs acel buton cu două linii paralele și să pun totul pe pauză. Simt nevoia să scriu fără miză, fără subiect, fără SEO. Să fie doar cuvinte înlănțuite, nu tu non-ficțiune, nu tu proză, nu tu poezie. Doar text, iar textul ăla să vindece ceva, orice în mine.

Uneori simt nevoia de a… alerga de nebună, desculță, pe câmp. Să uit de tot, să mă transform: să fiu o hipioată flower-power ori zână zăludă.

Alteori, simt nevoia de a cânta sub duș, asta deși nu mă recomandă, nici vocea, nici talentul. Ori aș găti ceva bun, aici îmi place să cred că mă pricep…

Vedeți voi, par o persoană complicată. Fac lucruri complicate și-mi place să sfidez imposibilul. Dar, bucuria și pacea mea se regăsesc în lucrurile simple:

Lucrurile simple mă fac să mă simt întreagă. Mă fac să mă simt prezentă, să mă simt EU.

lucrurile simple 2
sursa foto: canva.com

O vreme, poate, orbită de strălucirea altor lucruri ceva mai complexe: o carieră, un milestone atins în blogging, chiar și chestii materiale mai scumpe mi-au luat ochii. Dar, am realizat eu, eram goală pe interior. Nu știu dacă mai țineți minte episodul acela din Copiii de la 402 în care Nancy devine pasionată de mâncatul sănătos și le arată tuturor un măr care la exterior arăta bine, dar la interior era putred. Așa eram eu: un fel de Dirty Diana, dar nu aia despre care cânta Michael. O Diană fadă căreia îi lipsea ceva, luciul (și nu cel de buze).

Așa am început să caut răspunsuri în cărți, dar nu mă satisfăceau. Eram sătulă până peste cap de psihopupu și sfaturi despre gândirea pozitivă. Am renunțat.

Am scos o foaie, una de matematică, și am scris mare (cât de mare pot eu – cea care, de fel, scrie cât puricele): WISHLIST. Am început să completez fără a mă gândi la prea multe: la trenduri, noi provocări profesionale sau bloggerești. Apoi, după ce am umplut foaie față-verso m-a lovit: nu îmi lipseau chestiile acelea greu de atins, nu aveam nevoie de sfaturi de mindset sau de mindfulness.

Nu! Eu aveam nevoie de lucruri simple: să ies și să mă plimb uitându-mă la vitrine, o după-amiază pe bancă în parc, să toc ceapă în timp ce A. spală vasele și să discutăm ce facem în weekend.

Aceste mărunțișuri erau lucrurile ce mă completau, iar eu le nesocotisem… Cine avea nevoie de ele, până la urmă? Dar, uite că, adevăratele bucurii stau în micile detalii cotidiene pe care nu le apreciem. Acum știu,iar asta e toată filosofia de mindfulness de care am  nevoie.

Și cu asta mă opresc. Dar, nu pot să nu vă întreb și pe voi: care sunt lucrurile simple care vă fac fericiți, întregi, voi?

Sharing is caring:

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pinterest
Share on whatsapp
Share on email

Ori poate vrei să fii la curent cu tot ce scriu?

Introdu adresa de mail în căsuța de mai jos și te anunț de fiecare dată când public!

 

© dealedianei.ro, 2021
%d blogeri au apreciat: