Cuprins
Dacă ieri am lămurit câteva aspecte despre comunicarea vizuală și motivul pentru care ea este un instrument de marketing eficient, azi e timpul să descoperim două moduri de a reda informația folosind grafice și storytelling vizual. Dar, dacă sunteți bloggeri (cum sunt și eu), probabil vă întrebați cum rămâne cu textul în această lume a conținutului vizual. Ei bine, ajungem și acolo… aveți puțintică răbdare.
Comunicarea vizuală și transmiterea informației esențiale
Așa cum spuneam ieri, marketerii (și toți oamenii de fapt) creează cu precădere două tipuri de conținut vizual: grafice și storytelling vizual. Graficele pot varia de la diferite pie charts, bar charts, flow charts, model change, Ishikawa (diagrama în os de pește) și eu mai știu de ce vă folosiți în viața profesională. Însă mai sunt și grafice mai… migăloase create de specialiști în domeniu. Iată un exemplu:
Interesant, nu? Pare o constelație, dar de fapt este o reprezentare vizuală a marilor companii Tech care activează în Seattle și modul în care acestea sunt conectate. Dacă ne concentrăm atenția pe un punct important de pe grafic, Microsoft de exemplu, vom vedea toate companiile create de către persoanele care părăsesc această companie. Pe măsură ce începem să conectăm punctele cu diferitele tipuri de săgeți care sunt utilizate, vedem de unde vin oameni diferiți din companii diferite pentru a începe una nouă.
În acest grafic sunt 1500 de puncte interconectate. Când încercăm să înțelegem atât de multe date, vizualizarea acestora este una dintre cele mai simple modalități de a reține mesajul esențial.
Ideea din spatele acestei reprezentări grafice este aceea că informațiile în sine sunt afișate, dar nu este necesară o narațiune care să vină în sprijinul publicului pentru a înțelege mesajul. Oamenii iau seturi de date foarte mari, idei sau teorii complexe și le vizualizează ajungând la propriile concluzii.
Altfel spus, dintr-o reprezentare grafică bună putem extrage cu ușurință informația, fără a fi necesare prea multe explicații.
Nu stăm prea bine cu atenția
Faptul că putem extrage ușor informații dintr-un grafic e un lucru bun. Noi, oamenii, nu stăm prea bine la capitolul atenție: până și peștii și câinii ne bat la acest lucru!
Urmând cursul Visual Communication for Business de pe LinkedIn Learning (despre care v-am mai bătut la cap), am aflat că durata de atenție a unui consumator de conținut este de doar cinci secunde. Asta în vreme ce a unui peștișor auriu este de nouă secunde, iar cea a unui câine este de 27 de secunde.
Prin urmare, cu doar cinci secunde la dispoziție e clar că avem nevoie de un vizual de impact pentru a atrage atenția consumatorului. Dar, atenție, în vreme ce o imagine face cât 1000 de cuvinte, nu putem alege orice! În era soft-urilor de editare, elementele noastre grafice trebuie să iasă în evidență.
Și cu textul cum rămâne?
Cam începeți să înțelegeți de ce e atât de importantă comunicarea vizuală, dar ce se întâmplă cu textul? (Până la urmă suntem pe un blog, nu?)
Eh, lucrurile sunt puțin contradictorii. În vreme ce pentru SEO e nevoie de articole tot mai ample, publicul din zilele noastre va citi doar 20% din text dacă acesta este mai mare de 600 de cuvinte (conform celor spuse Amy Balliet de la Killer Visual Strategies). Și totuși, să nu luăm asta drept o afirmație cu valoare absolută. Asta ar însemna că oamenii nu mai citesc nici cărți.
De fapt, acest lucru vrea să însemne că suntem tot mai atrași de titluri și că preferăm tot mai mult forma. Mai știți când tot băteam câmpii cu aspectul vizual al blogului? Eh, fix despre asta e vorba și acum: „spargerea” textului folosind subtitluri și imagini. (Ah, ce bine se simte orgoliul de berbec când am dreptate!)
Dar, nu-i nevoie să credeți acest lucru doar pentru că-l scriu eu. Iată un exemplu care întărește această afirmație: cu siguranță știți cu toții de Buzzfeed, e unul dintre cele mai populare site-uri din lume. Știți ce fac editorii lor? Ei separă textul prin imagini la fiecare 100-200 de cuvinte! Astfel ei își ajută publicul să devină mai interesați de conținut privind mai întâi elementele vizuale ale articolului! Nu-i de mirare că au atât de multe likes & shares, nu?
De la storytelling la storytelling vizual. Despre infografice
Bun, am mai lămurit și partea cu textul. Dar, dacă totuși chiar nu e nevoie de cuvinte ori sunt necesare mai puține, ce se întâmplă? Nu scriam eu mai sus că extragem informația din elementele vizuale. Ei bine, în cazul acesta putem apela cu încredere la ceva numit „storytelling vizual”.
În lumea comunicării vizuale, există câteva tipuri de design pe care oamenii se concentrează. Între acestea se numără și storytelling-ul vizual sau, dacă vreți, „povestirea vizuală”. Scopul acesteia este de a reda o o narațiune completă în care avem toate elementele unei compuneri sau argumentări: introducere / ipoteză, cuprins / argumentare, încheiere / concluzie.
Atunci când adăugăm imagini / grafice pentru a reda o poveste, prin urmare, nu facem altceva decât să punem în scenă o povestire vizuală. Cel mai bun și popular exemplu de storytelling vizual sunt infograficele.
4 Comments
Da, e clar ca textul, mai ales unul lung, e bine sa fie „spart” de imagini. Sincer, eu prefer un text ceva mai scurt si mai putin spart. O imagine la 100 sau 200 de cuvinte e deja prea mult! Poate pentru prescolari. Nu agreez din cale afara subtitlurile, dar depinde de subiect. Daca, de exemplu, citesc despre o carte, mi se par iritante intreruperile, insa apreciez un aspect aerisit, cu paragrafe distantate si, eventual, imagini acolo unde prezenta lor aduce un plus.
Infograficele acelea le gasesc foarte utile in invatare, in special pentru copii si adolescenti. Acestia invata mult mai usor asociind imaginile, ba chiar si filmulete sau fisiere audio, de aceea noile manuale sunt mult mai utile si mai atractive decat cele de odinioara.
Acum, depinde foarte mult cum sunt folosite de bloggeri si in ce fel de articole. Cred ca e necesar sa fie dozate cu grija, altminteri risca sa incarce un articol si sa devina obositoare. Asta e doar parerea mea, nu pot fi luata drept etalon fiindca eu, de exemplu, raspund prost si la marketingul agresiv, imi creeaza o atitudine de respingere. 🙂
Totul depinde de măsură și de tipul textului 😁❤️
Sigur. In plus, pe unii ii atrage ceva mai incarcat, pe altii mai minimalist, depinde, cum spuneam, si de varsta, de context, cum bine ai zis si multi alti factori. Nu poate fi o reteta universala, secretul este sa fie cat mai personalizat, cred.
Daaaa 😀 personalizarea e cheia 😀