Cuprins
E aproape final de octombrie. SuperBlog e în toi, dar mă gândesc că poate mai vreți să citiți și altceva de la mine. Așa că am încropit un mic-mic Q&A cu ajutorul unora dintre cititorii mei. Întrebările sunt foarte, foarte variate – legate de scris (mai ales de noua antologie SIONO în care apar), blogging, viață, unele sunt amuzante, altele profunde… O să vă placă, așa că rămâneți pe recepție!
Despre scris... al meu, al altora...
Raluca: Dacă ai avea posibilitatea sa trăiești din scris, ai opta pentru literatură sau pentru marketing/publicitate?
Am ales deja: marketing, deși acum ceea ce fac e mai mult pe partea de administrare site, dar marketing. În România poți trăi din literatură doar dacă ajungi vreun Cărtărescu, din păcate. Bine, asta nu înseamnă că renunț la a scrie povești, nu prea am cum: relația mea cu ele e de genul „poți fugi, dar nu te poți ascunde” – adică toxică până la cer și înapoi.
Denisa: Dacă ar fi să îți iei inspirația dintr-un singur lucru/punct/om pentru tot restul vieții, care ar fi acela?
Simplu: A.
Tot Denisa: Ai vrea sa fii beta reader pentru un alt autor dacă acesta te-ar alege pe tine?
Desigur, ar fi o mare bucurie și o onoare.
Emil: Ce ai simțit când te-ai văzut din nou acceptată în antologia SIONO?
A fost o bucurie, evident. Bine, eram deja obișnuită, după ce am avut Muza publicată anul trecut și, deși pe aceasta am scris-o mai greu, parcă am fost mai sigură pe ea. Dar, m-am bucurat, evident. E frumos să fii apreciat, mai ales pentru ceva ce faci cu drag și de atâta timp. Abia aștept ca povestea mea, Back to December, să ajungă la cititori! Cred că pentru feedback-ul lor am mai multe emoții…
Planuri legate de scris
Almona: Ai apărut de două ori în antologia SIONO, ce urmează?
Momentan, focusul meu este pe SuperBlog. Însă am multe planuri legate de scrisul mai… literar: proză scurtă, roman, extinderea unei nuvele de pe Illusion’s Street pentru a o face roman.
Cătălina: Știu că scrii un roman. În ce stadiu ești? Unde ți-ar plăcea să-l publici?
Tocmai ce am lăsat primul draft la dospit. O să îl las măcar până se termină SuperBlog, apoi mă apuc de corectat, tăiat, adăugat, mutat… tot ce e necesar pentru a pregăti draftul numărul doi, sper să nu mă lungesc mai mult de atât. De publicat, mi s-ar părea frumos și o continuare firească a tot ceea ce am făcut să fiu acceptată la SIONO, dar vom vedea… trebuie să le placă și lor.
Blogging, Social Media etc.
Aniela: Care sunt planurile tale legate de blogging? Ai schimbat ceva în viziunea ta?
Am un singur plan: să continui să scriu și să devin tot mai bună. Acesta a fost dintotdeauna și nu o să îl schimb. Dacă întrebarea ta era în sensul de a face din blogging o activitate principală, la fel cum i-am răspuns și Ralucăi, în România nu se poate trăi decent (cel puțin nu din punctul meu de vedere) din asta. Așa că blogging-ul rămâne doar un hobby, unul la care vreau să excelez.
Roxana: Imaginează-ți ca de mâine toate rețelele sociale ar dispărea, inclusiv cele mobile, ar rămâne doar blogurile, cum ți s-ar schimba viata și activitatea și cum te-ai promova?
Bună întrebare! Acum ceva timp, pe când încă îmi scriam disertația, colaboram cu o platformă de bloggeri acum defunctă și am avut ocazia de a traduce un articol de pe o platformă din afară. Articolul era despre cum nu e bine să te rezumi doar la Facebook pentru a-ți promova blogul / afacerea. Așa că am avut de ceva timp în cap chestia asta.
Cred că orice blogger ar trebui să se gândească cum se va promova fără Social Media. De aceea trag tare pe SEO și mă bucur să-mi văd o parte din articole pe locuri fruntașe. De asemenea, mă gândesc de mult timp la un newsletter și cred că îl voi lansa în cele din urmă, dar nu va fi unul legat de cele mai noi articole publicate, ci un soi de conținut freemium.
Viziunea vizuinii... pardon, vieții + altele de genul
Denisa: Crezi că astrele chiar reușesc să ne influențeze viața cumva?
Nu cred în ce spune Neti la jurnalul de dimineață 😆 Dar cred că sunt anumite lucruri care chiar sunt adevărate, asta legat de astrologie, de exemplu am observat multe trăsături de caracter comun persoanelor cu aceeași zodie, sau anumite întâmplări care se petrec când e Mercur retrograd. Deci da și nu…
Claudia: Ce ai face diferit în viața profesională / personală pentru mai multe bucurii și satisfacții? Ce ți-ar aduce mai mult echilibru și fericire?
Ceea ce am făcut deja: am schimbat jobul. Consider că am ajuns la locul potrivit, pe zi ce trece mi se confirmă acest lucru.
Oana: Dacă ai putea să te întorci în timp, ai face aceleași alegeri? Da sau nu și de ce?
Oricât de tentant ar fi să zic „nu”, așa scăpând de anumite greșeli tâmpite, dureri și vânătăi fizice și psihice, o să spun „DA”. Fără toate chestiile nașpa nu aș mai fi eu. Suntem suma alegerilor noastre și bune și rele.
Mona: Zi-mi trei seriale preferate.
Pfff, greu de ales doar trei, dar… Lucifer, Peaky Blinders și The Last Kingdom. Și două mențiuni speciale pentru The Bold Type și Bridgerton.
Tot Mona: Dacă ar fi să alegi un loc în care să trăiești, unde ar fi?
Paris. Deși sunt pasionată de cultura britanică, nu știu, când am fost în Paris am simțit că e locul potrivit pentru mine, e ceva ce mă atrage, abundă de ceva atât de tipic mie. Din acest motiv cred că îl și tot scriu.
Și iarăși de la Mona: Cum arată bătrânețea ideală pentru tine?
Înconjurată de oameni dragi, scriind romane pe o terasă însorită…
Și, da, tot Mona: Crezi în prietenie adevărată?
Da, pentru că nu știu să fiu altfel decât o prietenă adevărată, chiar și pentru cine îmi greșește. Dar și pentru că am avut norocul de prietene adevărate.
Miri: Câte prietene și ce îți place să faci când ești cu ele?
Fără a o pune la socoteală și pe sor’mea care e o specie aparte în ecosistemul meu și poate cea mai apropiată, am șase prietene. Una de pe clasa a patra, trei din liceu și două de la un fost job. Practic sunt două găști diferite, dar pentru fiecare din ele bag mână în foc și cu toate împart totul – bun și rău (și la fel fac și ele cu mine). Sigur, cu primele patru acum nu mai facem aceeași cantitate de tâmpenii, mare parte fiind mămici tinere, iar cu cele din al doilea grup ne-am știut de mature, dar mereu când ne vedem se lasă cu pălăvrăgit, pus țara la cale și pierdut ore…
Chestii random-interesante
Emil: Argeșenii sunt sau nu olteni? De ce lumea ii consideră, de ce ei neagă asta?
Sinceră să fiu, în afară de tine nu am mai auzit la nimeni asta… și cred că nu apropierea geografică te face să aparții unei regiuni ci obiceiurile, mâncărurile chiar și graiul.
Tot Emil: Ce părere ai/ai avea despre un angajat Dacia-Renault care conduce o alta mașină în afară de Dacia/Renault?
Cred că îți alegi o mașină după mai multe considerente, nu doar după locul unde lucrezi. Mașina trebuie să se potrivească proprietarului și la caracter, stil de viață, nevoi… Cel puțin așa văd eu lucrurile nu doar în calitate de angajat al societății, ci și de copil născut și crescut în Mioveni pentru care Dacia e mai mult decât o uzină, un brand, un loc de muncă.
Și tot de la Emil, ultima: Cum te simți de când nu te mai cheamă Neață? Ceva diferit?
Nu, nu e nimic diferit. Ori, cel puțin, nu am conștientizat asta. Sunt tot eu. Așa cum mai mai scris (aici și aici) un nume e un nume, un om e mai mult de atât.
În loc de încheiere
Cam gata cu întrebările, cel puțin pentru acum. Sper că v-au plăcut, iar dacă mai aveți curiozități, vă aștept în secțiunea de comentarii!
2 Comments
Tare îmi place de tine, zână! Mulțumesc pentru răspunsuri și să îți fie cum visezi și vrei! Că de muncit, e mai mult decât clar că faci tot ce ține de tine ❤
Și eu îți mulțumesc pentru că-mi ești, eu doar reflect energia pe care o primesc de la voi <3