Când poveștile își fac Șotron pe zăpadă

șotron pe zăpadă

Cuprins

Așa cum știți, și anul acesta editura Siono ne-a surprins cu două antologii de proză scurtă. Despre prima, Litere pe fulgi de nea, v-am scris deja, iar acum e vremea să vă scriu despre surata ei în straie albastre, Șotron pe zăpadă. În ambele antologii veți găsi povești semnate de autori consacrați, debutanți sau bloggeri (între care mă număr și eu cu povestirea Back to December). Toate au ca punct comun iarna, anotimpul sentimentelor contradictorii, al sărbătorilor religioase sau laice, al gerului, al albului sublim și al poveștilor spuse la gura sobei.

Despre Șotron pe zăpadă și câteva dintre poveștile sale

În Șotron pe zăpadă găsim 31 de povești alese pe sprânceană semnate de Marina Costa, Issabela Cotelin, Ami Ancelin, Daniela Alistar, Almona Țilea, Mona Șimon, Otlia Dima, Leila Iancu, Clara Elena Marinescu, Irina-Cristina Țenu, între alții.

Volumul este deschis de povestea Danielei Alistar, Iubirea unui Cupidon turcoaz. Autoarea ne introduce în detaliile minuțioase ale pregătirii unei petreceri de Revelion ce se vrea a fi și o întâlnire romantică, dar ce se întâmplă atunci când cei doi au păreri diferite despre ce înseamnă o astfel de întâlnire rămâne de văzut!

Ami Ancelin vine apoi cu o poveste care înmoaie suflete, Andru și căsuța din globul de cristal, dedicată copiilor ai căror părinți sunt plecați peste hotare pentru a le oferi o viață mai bună.

Marina Costa a venit cu o poveste specifică ei, cu pirați, dar de data asta și cu o naștere miraculoasă în ziua de Crăciun și un han care părea a fi fără sorți de izbândă…

Apoi, Issabela Cottelin, ne invită să luăm parte la un Interviu cu Iarna ce stârnește multe nostalgii legate de les neiges d’antan. Un text scris cu rafinament și minuțiozitate, așa cum îi stă autoarei în fire!

Iernile noastre aveau miros, povestea Otiliei Dima, chiar are savoare… din belșug! Și mai are și altele: o străbunică sarcastică, o familie fericită și un secret bine păstrat… adică, pe scurt, niște condimente perfecte pentru o poveste de sezon!

 

șotron pe zăpadă

Ascensiunea Scorpionului pe alb de decembrie, povestea Leilei Iancu e despre un psihiatru care, în același timp, este și astrolog așa că își tratează pacienții în funcție de semnul zodiacal! În prim-plan mai este și o pacientă născută în zodia Scorpionului care întârzie la o ședință de grup care opune rezistență. Hmmm, sună interesant? Ei bine, este! Dar trebuie să aflați voi ce se întâmplă la acea sesiune!

Clara Elena Marinescu ne aduce o doză bună de suspans și mister în  Închipuire sau realitate. Pe scurt, povestea e despre un criminal care nu știe prea bine să-și ascundă urmele și un copil care se juca liniștit, de parcă n-ar vedea nimic din cele petrecute. V-am făcut curioși, așa-i?

Călătoria, povestea Monei Șimon, n-a fost vreo surpriză pentru mine. Știu prea bine ce-i poate pielea Monei, așa că am fost convinsă din start că-mi va atinge toate corzile sensibile ale sufletului. Povestea ei e despre trenuri care sosesc neanunțate, gări aproape pustii. Dar, mai ales e despre o călătorie care se repetă în fiecare an – un soi de ritual pe care o femeie îl repetă cu obstinație, ținând  o pernă roșie, făcând față unui tăvălug de amintiri.

Irina-Cristina Țenu vine și ea cu o Poveste de iarnă cu parfum de iubire care începe într-o piață pariziană unde Ingrid și Thomas încearcă să revendice același brad de Crăciun. Aventura continuă de aici până în momentul în care Ingrid primește un colet de la Thomas tocmai din New York…

Și, în fine, ultima poveste despre care vreau să vă scriu este cea scrisă de Almona Țilea, Corăbii, portocale și povești. Aici o cunoaștem pe Caliopi care decidă să decline invitația la petrecerea de Revelion primită de la cei care vreme de un an o calcă în picioare și, în schimb, alege o ofertă last-minute pentru un Revelion în Atena. Almona descrie cu precizie aproape matematică, dar în același timp într-un mod extrem de viu locuri, obiceiuri și sentimente care o fac pe Caliopi să realizeze că nu are vreme de răgaz și că nu e deloc singură! O poveste sinestezică ce ne poartă departe pe toți cei ce o citim!

Desigur, și celelalte povești sunt la fel de reușite, eu doar v-am prezentat câteva dintre cele ce mi-au rămas în minte!

Cum se combină cele două antologii?

șotron pe zăpadă

Acum că am citit ambele antologii, pot spune că sunt cumva diferite. Sigur, în ambele veți găsi povești pentru toate gusturile, povești ce pot fi încadrate în genuri diferite. Însă Litere pe fulgi de nea are un ritm cumva mai domol, mai îndreptat spre introspecție, în vreme ce Șotron pe zăpadă e mai alert, cu un fir epic mai pronunțat.

Asta nu înseamnă că una e mai bună decât cealaltă, cel puțin nu pentru mine care nu mă sfiesc să citesc cam orice gen. Mie una mi se pare că se completează frumos una pe cealaltă, ca un soi de yin și yang. Dar, sigur, dacă aveți anumite preferințe, puteți opta doar pentru una dintre cele două.

Dar voi ați citit antologiile Siono? Cum vi s-au părut?

Sharing is caring:

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pinterest
Share on whatsapp
Share on email

Ori poate vrei să fii la curent cu tot ce scriu?

Introdu adresa de mail în căsuța de mai jos și te anunț de fiecare dată când public!


Loading
© dealedianei.ro, 2021
%d blogeri au apreciat: