Cuprins
O să vă mărturisesc ceva: din lipsă de timp, mi-am propus să nu mai scriu recenzii ci doar retrospective. Însă voi mai face câte o excepție din când în când pentru acele cărți care vor mișca ceva în mine. Și, uite, încep anul deja cu o excepție: cel de-al doilea roman al Alinei Șova – Oameni la pescuit.
Adevărul e că după prima ei carte, Două linii roșii, am cam rămas în expectativă (bine că nu cu ochii în soare, căci era păcat). Alina Șova are o scriitură fluidă, lejeră, relaxantă ca o zi la plajă și totuși abordează subiecte atât de grele… E clar din start că nici Oameni la pescuit nu a dezamăgit! Ba chiar a dus totul la un alt nivel. Personajele, structura și acțiunea sunt mai complexe, scriitura s-a mai maturizat…
Dar, partea cea mai interesantă mi s-a părut coloana sonoră originală ce acompaniază cartea. Piesa mea preferată a fost Luna, dar și celelalte au fost faine, perfect asortate poveștii. Codurile QR ale pieselor sunt presărate la tot pasul printre capitole, în funcție de stare și de poveste.
Pe scurt despre Oameni la pescuit
Oameni la pescuit e un roman cu un subiect de actualitate: abuzul sentimental și pescuitul de… oameni. În centrul lui se află două femei, Lia și Vilde, din două țări diferite (România și Norvegia), aparent diferite însă unite de aceeași nevoie de a fi iubite. Așa, în viețile lor se insinuează doi bărbați, Guillaume și Leo care par a fi rupți din telenovele. Însă lucrurile nu sunt ceea ce par, iar cele două sunt prinse în nada unei rețele de trafic de persoane.
Scriitoarea vine cu o analiză fină a mecanismelor abuzului emoțional și al tehnicii Lover Boy: „seducție-devalorizare-condiționare-control-abuz”. Practic, Oameni la pescuit e un adevărat semnal de alarmă în această privință. Dar, nu totul e gri în poveste. În antiteză cu aceste relații toxice este prezentată relația părinților Liei – deși banală, ea mai îndulcește poveste și chiar stârnește zâmbete. E un colț de curcubeu pe un cer plumburiu.
Romanul e și un periplu, nu doar un semnal de alarmă. Acțiunea ne poartă prin Miami, prin Caraibe, prin Oslo și ne coboară și lumea miturilor caraibiene și a umbrelor – unde Douenii păzesc pragul dintre cei vii și cei decăzuți.
Cum am citit cartea?
Cu interes, absorbită de cuvinte, de poveste. Alina Șova are un talent rar când vine vorba de descrieri, de sondarea sufletelor celor suferinzi. În același timp, cartea a fost și o provocare – un puzzle constituit din fragmente dintr-un jurnal secret, scrisori, relatări și poveștile fiecărui personaj căci, da, fiecare are demonii săi!
Sigur, poate e nevoie de ceva timp să te dezmeticești și să nu mai ai impresia că ești pasat dintr-un loc în altul, dar merită. În plus, scriitura e atât de plăcută încât cucerește din primele pagini!
Mi-a plăcut și stropul de realism magic, dar și cel de umor neaoș, românesc. Avem de a face cu o carte cu multe ingrediente contopite într-un preparat cu adevărat savuros!
Cine ar trebui să citească Oameni la pescuit?
Eu aș zice că oricine, e o carte ce merită. Însă cred că scriitoarea știe mai bine pentru cine e cartea ei, așa că vă invit să citiți un fragment dintr-un interviu pe care l-a acordat recent:
Cartea se adresează sufletelor călătoare, celor curioși, celor cărora le place să descopere lumi și perspective noi, mai ales în tot ceea ce pare a fi familiar, banal. Un autor pe care îl admir enorm, David Foster Wallace, spunea „Writing is for disturbing the comfortable and comforting the disturbed”. Mă ghidez mult după acest dicton, scriind în primul rând pentru cei tulburăți, abuzați de viață, uitând de frica de a tulbura o realitate peticită din iluzii și etichetări. [...] Mi-am dorit ca această carte să vină ca o oază salvatoare pentru cei ce se simt blocați în propriile lor vieți, de prea multă iubire sau mult prea multă ură. Am scris-o pentru cei blânzi, pentru cei iertători, umili, pentru cei fără de speranță că ar mai fi lumină.
A mai citit cineva romanul? Ori poate aveți de gând? Dați de veste într-un comentariu!
♥D.
20 Comments
Chiar astăzi am citit o carte care mi-a făcut mintea franjuri și mi-a zdruncinat sever realitatea, chiar după ce am rămas fără pagini de citit, mi-am pus întrebarea: oare voi mai da peste o carte să se aproprie de carte ce o țin în mâini? Presupun că ai avut trăiri asemănătoare citind această carte, din moment ce ai decis să-i faci și o recenzie. Mi-a plăcut modul în care ai descris-o, pe alocuri ai reușit să mă faci curios, însă nu cred că mi se potrivește neapărat.
Și ce carte ai citit? Da, cam așa m-am simțit și eu și mă bucur că te-am făcut curios un pic. Posibil să o vezi cam feminină?
Sicilianul, de Mario Puzo se numește cartea. E la un alt nivel față de orice am citit până acum, o poveste plină de răsturnări de situație, care te țin cu sufletul la gură până la ultima pagină. E vorba despre un tânăr sărac care vrea să lupte împotriva corupției din țara lui și joacă rolul de haiduc, dar e mult mai mult de atât, însă nu vreau să mă lungesc. Iar ca să răspund la întrebarea ta, nu feminitatea e cea care mă sperie, ci descrierile despre care mi-ai vorbit, nu-mi plac autorii care oferă prea multe detalii. Poate nu e așa, posibil să mă înșel, vorbesc fără să știu prea mute despre carte.
Interesant, am auzit de Mario Puzo, dar încă nu am citit. Îl pun pe lista mea lungă 😅 Ah, nu sunt descrieri din alea kilometrice în Oameni la Pescuit, gen cum arată fiecare dintre sutele de frunze ale unui copac, ci doar cele necesare.
Neapărat să-i dai o șansă, îți spun doar că-n Sicilianul o să găsești o persoană care are unele din trăsăturile tale de caracter. Personal, n-am citit un autor mai bun ca el, vei vedea de ce spun asta, gândește-te că-n topul meu cărțile lui ocupă locul 1,2 și 3 :)).
Notat ❤️
Mi-ar plācea s-o citesc, mai ales cā actiunea ajunge prin zonā, dar nu numai, pentru cā subiectul este extrem de actual, iar dacā tu spui cā este o carte bunā, atunci sigur este!
Chiar e o carte interesantă. Mulțumesc pentru încredere, Aura 🤗
Iti multumesc pentru interes si te pot ajuta cu o copie, direct de la autor, daca doresti 🙂
Evident că doresc! Foarte greu îmi procur o carte bună aici (locuiesc în Florida), vorbesc de carte românească! Cu muuuulte mulțumiri! 🙏☺️
Cu siguranta imi doresc sa citesc aceasta carte! Imi place mult cum ai scris despre ea! :*
Yeeeey ❤️
M-ai făcut tare curioasă! Mulţumesc pentru recomandare!
Și eu îți mulțumesc pentru încredere, draga mea ❤️
Ma bucur ca recenzia Dianei ( atat de priceputa la cuvinte mestesugite) ti-a starnit curiozitatea. Daca doresti un volum direct de la autoare, let me know 🙂
Foarte tentant ce ai scris despre carte, altminteri titlul si coperta, destul de anoste nu mi-ar fi spus nimic. Recomandarea aceasta insa scoate totul din banal.
Titlul e in pic metaforic 😅 te duce cu gândul la altceva, știu. Mi-ar fi plăcut o copertă diferită, poate una în stilul în care Sasha Segal a făcut coperțile Siono, dar știi cum se spune : „don’t judge a book by its cover” 😁🤗
Asa este, acum ca ai scris despre ea, i-ai pus in lumina calitatile, dar sa fim realisti, nestiind nimic despre o carte, titlul si coperta pot fi primele parghii care sa tenteze sau nu. 🙂
Multumesc mult pentru feedback-ul referitor la titlu si coperta. Recunosc, ar fi fost loc de mai bine in ceea ce priveste coperta, pe care aproape ca am desenat-o eu :)) In ceea ce priveste titlul, nu l-as schimba pentru nimic in lume ( sunt in continuare indragostita de el). Mi-am dorit sa fie un titlu scurt, poate putin „laic si banal” caci pescuitul de oameni ( subiectul cartii) este de mult vulgarizat si tratat cu indiferenta, titlul prinde contur si prinde in greutate pe parcurs ce citim cartea. E un roman care vorbeste despre oameni ce pescuiesc alti oameni ce pescuiesc oportunitati ce pescuiesc vise desarte, etc…un intreg lant trofic in care nu e loc de bine si de rau, ci mai de graba de a vedea raul din bine si binele din rau, din fiecare dintre noi. Spor, te pup si daca vrei cartea de la autoare, let me know 🙂
In lumina celor scrise de Diana, am vazut si eu titlul intr-o alta nota. 🙂 Despre coperta nu rectific, stiu ca suna poate superficial dar asa e prima impresie uneori, mai de suprafata. Pana sa apuci sa descoperi ce se ascunde in spatele copertelor trebuie sa fii atras catre carte. Am inteles ca e un roman deosebit, mult succes!