Ce am citit în aprilie 2022?

recomandări de lectură ce am citit în aprilie

Luna aprilie aproape s-a dus așa că e e momentul să vin cu un nou rezumat literar. Sper ca aceste liste pe care le tot postez să vă fie utile și să vă aducă măcar un strop de inspirație. Da, poate că din punct de vedere SEO nu vor fi niște articole foarte vizibile în căutări. Însă mi-am asumat această lipsă. Prefer să las această listă drept ceva între mine și voi – cei care oricum treceți pragul blogului, un soi de mic ritual la final de lună. Așa că faceți-vă comozi și pregătiți-vă căci am niște recomandări de lectură tare faine (mă rog, în mare parte) pentru voi și doar pentru voi!

Luna aceasta părea a fi tare nepotrivită pentru lectură. Deși eram într-o companie livrească mai mult decât plăcută, timpul îmi era tot mai mic. Dar, au venit zilele libere de Paște și nu doar că am reușit să termin cartea pe care am început să o citesc pe la început de aprilie, ci am mai dat gata încă două. Apoi, săptămâna aceasta am mai citit o carte de non-ficțiune cu 102 pagini.

Am citit exclusiv pe Kindle, mi-a fost mai la îndemână. În plus, mă știți doar: prefer să citesc autorii în limba lor originală de scriere, deși mă mai abat de la regula aceasta din când în când. Și mai sunt și alte motive pentru care îmi place să citesc așa, dar voi reveni asupra lor în viitor. Acum nu e vreme de zăbovit, parcă am stat prea mult pe loc…

Cărțile lunii aprilie

Ficțiune

10 minute 38 de secunde în această lume ciudată Elif Shafak

10 minute și 38 de secunde în această lume ciudată de Elif Shafak

10 Minutes 38 seconds in This Strange World e un roman al lui Elif Shafak apărut în 2019. Ca mai toate volumele autoarei, acesta a fost scris mai întâi în engleză – o alegere personală despre care ea a vorbit de nenumărate ori în interviuri (de exemplu pentru The Guardian) ori în postfețele propriilor cărți. Așa că m-am putut bucura, ca întotdeauna, de scriitura ei ne-trecută prin filtrul traducerii și, tot ca întotdeauna, scriitura ei a fost un adevărat deliciu pentru mine.

Personajul principal este Tequila Leila – o prostituată din Istanbul – iar focusul este pus pe ultimele ei minute de conștiință și, mai apoi, pe reacția prietenilor la moartea acesteia. Structura romanului este și ea interesantă, acesta fiind împărțit în trei părți: The Mind (Mintea), The Body (Trupul) și  The Soul (Sufletul).

În prima parte, capitolele sunt numite în așa fel încât să indice câte minute au trecut de când inima Leilei s-a oprit. Așa cum scriam mai sus, aici, fiecare amintire este asociată cu un gust sau cu un miros – sare, lămâie, cardamom, ciocolată, tort de nuntă, whisky single-malt, acid sulfuric – care este indisolubil legat de o transformare din viața ei.

În următoarele părți, grupul ei de prieteni (compus din cinci persoane între care, o persoană transgender, o cântăreață de bordel și o pitică) duc la capăt un plan înduioșător, dar cu urmări ca în filme! Despre aceștia, o să vă mai spun că ei formează o adevărată familie unită de dorul de casă și vulnerabilitatea tipică celor care nu se încadrează în limitele din ce în ce mai înguste ale acceptabilului social.

10 minute și 38 de secunde în această lume ciudată abundă de numeroasele contraste ale Turciei. Superstițiile, cum ar fi să nu mănânci piersici în timpul sarcinii, pentru ca bebelușul să nu se nască acoperit de puf, coexistă alături de minuni moderne precum cel de-al patrulea cel mai lung pod din lume, care traversează Bosforul și leagă Istanbulul asiatic de Istanbulul european. E o carte de citit, deși, pe alocuri mi s-a părut inegală. Prima parte mi s-a părut mai închegată, mai… în stilul lui Elif. A doua, parcă a fost neșlefuită pe alocuri (dar poate în asta stă frumusețea ei).

Verity

Verity de Colleen Hoover

Pe Colleen Hoover am cunoscut-o acum câțiva ani când am citit Ugly Love. A fost o lectură drăguță, ușurică (în stilul seriei After),  dar nu mi-a stârnit neapărat interesul de a mai citi ceva de la această autoare. Am zis că poate-poate într-o vacanță, atunci când prefer lecturile mai puțin pretențioase.

La Verity am ajuns cumva din curiozitate. Tot vedeam prin grupurile literare menționându-se faptul că această carte e diferită de celelalte ale autoarei, că e un thriller… primul scris de ea, de altfel. Am început cartea puțin sceptică, dar până la final m-am întrebat de ce nu scrie așa mai des… ori, poate va începe de acum încolo. Deși mai sunt prezente unele scene mai… deocheate (totuși, nu atât de multe), romanul are toate ingredientele unul thriller bun: mister, multe întrebări pentru cititor.

Personajul principal al romanului, Lowen Ashleigh, este o scriitoare aflată în pragul ruinei financiare atunci când acceptă o ofertă de muncă extrem de tentantă. Mai precis, Jeremy Crawford, soțul autoarei de bestellers Verity Crawford, o angajează să finalizeze cărțile rămase dintr-o serie de succes pe care soția sa nu o poate termina datorită stării în care se află după ce a suferit un accident.

Lowen ajunge la casa Crawford pentru a sorta și organiza notițele lui Verity cu privire la seria de cărți,  sperând să găsească suficiet material pentru a începe cât mai repede. Ceea ce Lowen nu se așteaptă să descopere în multitudinea de documente este o autobiografie neterminată a lui Verity. Deși extrem de deranjantă prin acțiunile de natură malefică (alt cuvânt ar fi prea sărac aici) ale acesteia, Lowen continuă să o citească și începe să își pună întrebări cu privire la moartea uneia dintre fiicele soților Crawford. Interesant? Mai puneți la socoteală și faptul că Lowen începe să se îndrăgostească de Jeremy care, evident, nu are habar de adevărata natură a soției sale…

The Notebook Jurnalul unei iubiri

Jurnalul unei iubiri de Nicholas Sparks

Nu mai știu de câte ori am văzut The Notebook, filmul cu Ryan Gosling. Probabil de prea multe. Știam că are la bază o carte, dar… mă temeam că va știrbi cumva din farmecul filmului. Din fericire, nu a fost cazul. Acum, după ce am citit și romanul lui Nicholas Sparks, pot spune că sunt cumva egale, deși pe alocuri sunt diferite, iar asta e un lucru bun: uite că se poate și așa ceva!

Povestea, în linii mari, probabil o știți: Noah și Allie sunt doi tineri din medii sociale diferite, dar care se îndrăgostesc iremediabil în timpul vacanței de vară. Soarta, evident, îi desparte având și ceva ajutor din partea familiei fetei. Ani mai târziu, Noah se întoarce de pe frontul celui  de-al Doilea Război Mondial și decide să își îndeplinească un vis: acela de a restaura conacul unei plantații. Însă mintea lui e încă bântuită de amintirile acelei veri. Noah se mulțumește să trăiască doar cu amintiri… până când aceasta se întoarce pe neașteptate în orașul lui.

Ca într-un puzzle, povestea aceasta este doar începutul. Pe măsură ce aceasta ni se dezvăluie, povestea se transformă în ceva diferit, cu mize mult mai mari. Rezultatul este un portret profund emoționant al iubirii și al vârstelor ei, al momentelor tandre și al schimbărilor fundamentale prin care trece.

De menționat e faptul că a fost prima mea întâlnire cu Nicholas Sparks și, pe lângă poveste, am remercat și scrisul lui pe alocuri poetic. Mi-a plăcut… Mi-a plăcut mult!

Non-ficțiune

Log Off

Log Off de Blake Snow

Dacă la capitolul ficțiune am stat bine, în ceea ce privește non-ficțiunea vă spun  din start că am fost dezamăgită. În Log Off jurnalistul Blake Snow ne explică într-un mod succint și pe alocuri amuzant cum să dăm un refresh vieții noastre online conectându-ne tot mai puțin însă. Cel puțin asta promite. Însă cartea mi s-a părut un pic slăbuță, cu informații ce pot fi găsite cam pe oriunde… Măcar poveștile au fost interesante pe alocuri, așa că nu mi-am pierdut pe deplin timpul.

Cartea preferată de luna acesta

Am ezitat o clipă înainte de a scrie acest paragraf. Mi-a fost cam greu să aleg o carte a lunii după trei cărți de ficțiune pe care le-am marcat fără a sta pe gânduri cu câte cinci steluțe pe Goodreads. Totuși, Verity m-a surprins într-un mod plăcut. Dacă Elif Shafak e o certitudine, iar Nicholas Sparks era o promisiune, de la Colleen Hoover chiar nu aveam așteptări deosebite. Și ce s-a întâmplat? M-a dat de tot peste cap, unele pasaje chiar mi-au întors stomacul pe dos… Deci da, e de luat în seamă și, cum am mai scris, poate e cazul să scrie mai des așa.

Acum e rândul vostru! Ce ați mai citit? Ce cărți de pe lista mea vă fac cu ochiul?

D.

foto: Unsplash & arhiva personală

Sharing is caring:

Ori poate vrei să fii la curent cu tot ce scriu?

Introdu adresa de mail în căsuța de mai jos și te anunț de fiecare dată când public!


Loading
© dealedianei.ro, 2021
%d blogeri au apreciat: