Am întârziat cu primul articol din anul acesta, știu. Însă mă înțelegeți, sper: timpul, când ai un copil mic, brusc se scurtează. Rămâne mic cu aceeași viteză cu care rămân și hăinuțele mici: aproape instant.
Printre râsete, plimbări, gângureli, cărticele, jocuri își fac loc și altele. De când nu am mai scris am trecut și prin prima gripă mai serioasă și pot spune cu mâna pe inimă că nici virușii nu mai sunt ce au fost (n-am trecut prin așa ceva în viața mea!). Acum totul e bine, din fericire, am revenit la ale noastre și la făcut turul casei de 123456789 ori pe zi.
Altfel spus, bucuriile acestor zile sunt multe. Reușite mai mici sau mai mari. Zâmbete. Jocuri și melodii. Și, mai nou, zăpada! Până și eu mă bucur. Nici nu mai știu când m-am bucurat să văd atâta alb! Pe măsură ce am înaintat în vârstă, parcă nu-mi mai păsa de iarnă așa mult. Mă enerva: era prea frig și cu talentul meu neasemuit mereu cădeam… Apoi nu a mai fost iarnă.
Ce s-a întâmplat zilele acestea însă a fost o surpriză imensă. Da, a devenit o surpriză să ningă iarna, zău! Mai ales așa cum a nins acum, mi-a adus aminte de iernile de altă dată când mă duceam în grădina de la țară și zăpada era cât mine. Iernile în care aveam picioarele ude, dar tot nu mă opream din a mă da cu sania… Ce bucurie și ce mirare, totodată, că acum pe final, s-a întâmplat asta!
Vouă vă place iarna? Vă bucurați de zăpadă?
♥ D.
P.S.
Știu, articolul e scurt și stângaci, dar îmi revin eu! Sper să mă iertați și sper să mai fiți pe aici. Vor urma și alte articole, poate unele de părințeală, poate și ceva povești… Voi vedea cum îmi fac timp, se simte al naibii de bine să scrii!
foto: Pexels & Canva Pro
12 Comments
Nu sunt o fană mare a acestui sezon, în copilărie și în adolescență am înghițit foarte mult frig peste tot – casă, școală, stradă etc. Totuși, îmi place frumusețea zăpezii și o admir – e ok să ningă câteva zile, dacă nu e foarte frig. Altminteri, sunt mai mult probleme decât beneficii – facturi mari, oamenii străzii și animalele suferă, transporturile îngreunate, ca să zic doar o parte dintre efectele mai neplăcute ale iernii prelungite.
Da, tocmai din cazul problemelor nici mie nu îmi plăcea. Probabil mi se pare specială pentru că e prima iarnă când e și Sara conștientă și încă nu fuge de lângă mine 🫢
E ceva deosebit să îi vezi pe cei mici cum se bucură de zăpadă… 🙂
Daaa 😁
ador articolele de parinteala!!! ♥️
zapada, ninsori?! ce poveste de vis! iubesc iarna. nu stiu cum, dar zapezile de aici s-au dus. a ramas un frug si-un vant de-ti trec prin oase.
oh, racita! 🥹 a trecut si pe la mine. doamne ajuta, am scapat usor!
pup, Diana! e o bucurie cand vii aici!
♥️🫠
Pupici, Amy! Încerc să vin cât de des pot 🤗
Aseară, când am ieşit de la muncă, am ţopăit la propriu în zăpadă. a fost de vis! M-am bucurat de ninsoare, de zăpadă, de frig, de tot. Mai vreau câteva zile!
Daaa, dar doar câteva, să nu intrăm apoi în extrema cealaltă. Adevărul e că tare frumos a fost.
Iarnă?! Ce este iarna?! 🫣
Nu, nu mai vreau iarnă, frig…prefer căldura…
E de câteva zile, cum îi spuneam și Potecuței, sper să nu țină prea mult că o să ni se ia de ea…
Mă gândeam la tine și chiar am vrut să-ți scriu, să te întreb cum e viața de mamă. Bucură-te de tot, sunt momente unice! Te îmbrățișez!
Mulțumesc, Aura! Viața de mamă e frumoasă, uneori cu provocări, dar frumoasă! Te îmbrățișez!