Așa cum vă povesteam, din pricina răului de mașină eram mereu lăsată la vatră când venea vorba de excursii școlare. Vă dați seama cât de curioasă eram, deci, să vizitez Castelul Peleș.
I-am rezervat dimineața celei de-a doua zi din sejurul meu la Sinaia. Am pornit pe jos de la pensiune către castel și-am descoperit că am fost destul de aproape de el și în seara precedentă când am vizitat Mănăstirea Sinaia. (Oricum, în Sinaia mi s-a părut foarte ușor să te orientezi căci indicatoarele erau destul de dese).
Practic, de la Mănăstire am pornit pe aleea Carmen Sylva – o alee deosebit de frumoasă, mărginită de copa, ci și presărată pe alocuri cu tarabe cu produse fie tradiționale, fie mai… moderne. După o plimbare plăcută, nici prea lungă, nici prea scurtă, am ajuns la castel. Aici am fost plăcut surprinsă să descopăr că pe lângă turiștii români, erau și foarte mulți străini.
Nu voi insista prea mult pe istorie, găsiți extrem de multe surse de informații referitoare la Castelul Peleș pe internet. Însă trebuie să vă spun să nu faceți ca mine: m-am așezat direct la coada de intrare în castel. Noroc că am aflat destul de repede că mai era o coadă pentru bilete în altă parte, tot acolo se putea plăti și taxa pentru fotografiat în interior (dar eu nu am considerat asta necesar – până la urmă unele lucruri mai bine ne rămân întipărite doar pe retina memoriei).
În castel se intra în grupuri organizate și, neapărat, trebuia să îți pui șoșoni de protecție peste pantofi. Turul a fost interesant, am vizitat atât parterul, cât și primul etaj (atât se permite acum) și am rămas cumva cu o melancolie. Oare cum ar fi fost soarta țării dacă am fi rămas o monarhie? Nu, nu sunt vreo monarhistă, dar totuși…
După ce am terminat de văzut Castelul Peleș, ne-am îndreptat, evident, spre Pelișor. Și aici, pe lângă taxa de intrare trebuia plătită și o taxă foto. M-am mulțumit doar cu o poză făcută în exterior. Însă interiorul e sublim. (Lucru care e, cred, de la sine-înțeles. Regina Maria a avut un simț estetic deosebit).
Per total, mi-a plăcut să descopăr Castelul Peleș, dar și Pelișorul. M-am bucurat enorm să văd că aceste două repere istorice importante atrag și turiștii străini. Totuși, mi-ar fi plăcut să văd ceva mai multă animare în curte, nu doar oameni făcând poze sau stând la coadă sau… făcând poze în timp ce stau la coadă. O sursă bună de inspirație în acest sens este Castelul Cantacuzino care nu poate rivaliza în mărție cu Peleșul, dar este mult mai ancorat în realitatea zilelor noastre. Și astfel câștigă mult capital de imagine.
Voi ați vizitat Castelul Peleș? Dar Pelișorul?
8 Comments
De 4 ori 😀
Le-am vizitat de două ori în şcoală şi nu am reţinut nimic: o dată pentru că eram mai mititei şi nu ne prea interesa istoria, ci distracţia, a doua oară eram îndrăgostită foc de un băiat mai mare cu un an, aflat şi el în excursia aia, şi eram numai după el, mă uitam la el, nu la pereţi, la tablouri sau mobilier.
A treia oară am văzut cu adevărat totul şi a 4-a oară am aprofundat şi mi-a plăcut mult. Pelişorul e mai frumos, după părerea mea.
Să știi că am văzut și eu copii mult prea mici când am fost. Chiar nu știu ce înțeleg ei din toate astea, bine… nici adolescenții îndrăgostiți 😀 😀 😀 Mie Pelișorul mi s-a părut mai… intim și călduros.
Te înțeleg perfect când vorbești despre răul de mașină. Ce m-am mai chinuit și pe mine! Cu toate acestea, mergeam în toate excursiile și taberele.
Să știi ca mi-ar plăcea să revăd Sinaia și mai ales Castelul Peleș și Pelișor.
Mulțumesc! M-ai făcut să retrăiesc niște amintiri extraordinare!
Maică-mea a fost mai sperioasă… Nici acum nu știu cum de totuși m-a lăsat în banchet pe clasa a VIII-a tocmai la Herculane 😀 😀 Mă bucur că ți-a plăcut articolul 🙂
Din nefericire nu am ajuns încă sa vizitez castelul Peleş. Oricum din ceea ce ai prezentat, m-ai determinat ca această vizită sa faca parte pe lista mea de priorităţi
Chiar îți recomand să-l vizitezi. Merită 🙂
La Pelisor nu am fost, dar Peles l-am vazut de vreo 2 ori si e absolut superb.
Îți recomand să vezi și Pelișorul data viitoare, vizita nu durează mult și ai ce vedea.