Cum au devenit oamenii mai eficienți după ce mi-am îmbunătățit performanța energetică

Sunt o clădire de birouri. Ai zice că e imposibil ca eu să am sentimente. Însă, spre surprinderea tuturor, chiar am sentimente, iar acestea îmi sunt influențate de ceea ce simt oamenii mei. Multă vreme am fost foarte tristă, căci ei sufereau deoarece eu stăteam prost cu performanța energetică. Fusesem absorbită de depresie, iar când îi vedeam și pe ei nefericiți, nebuloasa psihică în care mă aflam se amplifica. Cum am ajuns în acea stare? Eh, permiteți-mi să vă spun o poveste.

Despre mine. Despre oamenii mei. Despre cum îi afecta performanța energetică

Eu sunt, totuși, o clădire veche. Nu am toate avantajele noilor clădiri de birouri. Ele sunt mai mari, mai spațioase, mai luminoase… Totuși, oamenii mei s-au asigurat să fiu mereu cochetă. Mi-au adus constant îmbunătățiri sau, cum le zic eu, operații estetice pentru construcții. Dar… starea lor se schimba de fiecare dată când venea iarna.

Încă mai simt cum aburii de ceai se împleteau într-un dans arăbesc parfumat. Parcă o și văd pe Di, unul din oamenii mei, stând la birou cu geaca pe ea și strângând în mâna stângă cana de ceai pe care scrie „Offline”. La un moment-dat, i-a spus unei colege că mai are puțin și scoate aburi pe gură când vorbește.

Chestia asta m-a întristat tare mult. Și, din păcate, toți oamenii mei erau afectați. Nu era vorba de un caz izolat. Pe măsuța portocalie din spațiul colaborativ era o revistă de psihologie. Acolo, scria negru pe alb că productivitatea scade cu 44% atunci când temperatura ambientală este sub 20 de grade. A mea era de 18,5. Toți oamenii mei erau zgribuliți. Principala lor preocupare era să se încălzească. Le vedeam fețele încruntate în timp ce-și adunau ideile. De multe ori, nici asta nu reușeau. Eu îi auzeam plângându-se mereu. Nu reușeau să înțeleagă lucruri, să formuleze răspunsuri eficiente, ce să mai zic de creativitate. Din oameni veseli, deveniseră niște corporatiști stresați.

Eram o ingrată. Ei mă întrețineau atât cât puteau și le permitea bugetul. Eu îi răsplăteam cauzându-le dureri de cap și, uneori, chiar stări agresive. Cum oare puteam eu să îndrept asta? Oricât aș fi vrut eu, nu-mi puteam crește performanța energetică… Eram neputincioasă în privința aceasta. Simțeam cum toate acestea mă măcinau mai ceva decât modul în care espressorul din chicinetă macină boabele de cafea. Știți ce urât e să simți asta?

Ideea salvatoare

Salvarea mea a venit tot de la ei, de la oamenii mei. Nu voi uita niciodată acea zi! Di era lângă dozatorul de apă, își prepara un ceai de turmeric. Atunci unul din șefii ei s-a apropiat de ea.

-Bună ziua!

-Bună! Poți veni până în birou, vreau să îți încredințez o sarcină. Poți lua și ceaiul cu tine, ai nevoie să te încălzești.

Di nu era prea mulțumită. Sigur urma să i se traseze o sarcină de care nu avea niciun chef să se apuce. A intrat în biroul șefului cu laptopul într-o mână și cana de ceai într-alta. Aburul mirosea tot mai pregnant a turmeric.

-Ceai de turmeric?

-Da, este pentru imunitate.

-Înțeleg. Adevărul e că avem o problemă cu temperatura ambientală. Tocmai de aceea te-am chemat.

-OK… a spus ea un pic nedumerită.

-Eu voi fi plecat o vreme din țară, dar vreau ca tu să organizezi un grup de lucru care să se ocupe cu rezolvarea acestui aspect.

-OK.

-Mă gândeam că ați putea începe prin a obține un nou certificat energetic al clădirii. Avem unul deja, dar în el nu văd cum să îmbunătățim performanța energetică a clădirii.

Di a zâmbit.

-Dacă îmi permiteți, o să vă corectez. Certificatul energetic este doar un document în care se stipulează clasa energetică a unei clădiri. Pentru a găsi modalități de a îmbunătăți performanța energetică a clădirii, trebuie să apelăm la un auditor energetic autorizat.

-Ești sigură?

-Da, m-am interesat atunci când mi-am cumpărat apartamentul. Am realizat în timpul liber chiar și o comparație între certificatul energetic și auditul energetic. Imediat o să v-o arăt.

-Interesant, deci am apelat la cine trebuie! Sunt sigur că vei face o treabă bună!

Di a zâmbit din nou și, odată cu ea, am zâmbit și eu. Se întrevedea o rază de speranță pentru mine și oamenii mei. Curând, urma să nu îi mai văd încruntați.

Efectele auditului

Raportul de audit energetic a stabilit clar ce e de făcut. Astfel că, în urma lui, m-am ales cu mai multe îmbunătățiri. Terasa pe care oamenii mei ieșeau să fumeze a fost izolată. La fel și placa de peste subsol, până și conductele vechi au fost înlocuite cu unele noi, izolate. Tâmplăria a fost înlocuită și ea. Practic, m-am ales cu haine și accesorii noi. Iar asta mă bucura teribil, cam la fel de mult cum se bucurau și Di și colegele ei atunci când își cumpărau un outfit nou.

Celelalte clădiri din jur au început să mă invidieze. Pe lângă toate aceste îmbunătățiri, rezultatele termografiei clădirii vorbesc de dinainte și după audit vorbesc de la sine: nu mai pierd energie, iar temperatura ambientală a crescut și ea. Practic, am trecut din clasa energetică D în clasa B. De-ar avea și oamenii lor atâta grijă de ele cum au ai mei de mine! Probabil se tem de costuri ridicate. Însă un audit energetic ia în calcul variantele de reabilitare fezabile din punct de vedere economic. Probabil Di ar trebui să vorbească cu ei.

Cum sunt oamenii mei după ce mi-am îmbunătățit performanța energetică?

Oamenii mei nici nu mai vor să-și amintească de acele vremuri. Sincer, nici eu! Ei acum sunt mai voioși și mai creativi ca niciodată. Ba chiar și-au mărit și productivitatea! Bine, nu știu ce mă miră. Atunci când într-o încăpere au constant temperatura optimă, oamenii se concentrează doar pe lucrurile cu adevărat importante.

Nici nu știți cât de mult mă bucur că nu-i mai văd încruntați atunci când muncesc. Dincolo de toate îmbunătățirile aduse, cred că acesta e cel mai mare câștig! Cel puțin așa văd eu lucrurile, iar eu sunt mai altruistă din fire!

Articol scris pentru SuperBlog.