Roxana e unul din bloggerii dragi sufletului meu, astfel că articolul ei a fost mai mult decât bine-venit, iar tema aleasă de ea e pe cât de interesantă, pe atât de controversată: cărțile scrise de bloggeri.
Cărțile scrise de bloggeri, cel puțin cele pe care le-am citit până acum, nu m-au impresionat foarte tare. Aveam ce-i drept anumite așteptări, care, din păcate, mi-au fost înșelate. Poate pentru că lecturile au fost unele previzibile sau poate, eram obișnuită cu stilul autorilor și nu i-am găsit deloc elementul de noutate.
Am văzut de-a lungul anilor petrecuți în blogosferă că exista tendința de a încuraja un blogger măiestru al cuvintelor să scrie o carte. Asta nu e în esență un lucru rău, însă nu oricine poate scrie o carte.
Până acum am citit câteva cărți scrise de bloggeri care mai de care mai însemnați, însă tot ce am citit nu m-a impresionat peste măsură.
Cartea lui Tudor Chirilă, „Exerciții de echilibru”, e o alăturare de povestiri scrise bine, însă fără un fir narativ sau personaje remarcabile. Plus că, unele texte i le știam deja de pe blog și asta m-a plictisit.
La fel s-a întâmplat și cu cartea Prințesei Urbane, „O să te țin în brațe cât vrei tu și încă o secundă” – majoritatea textelor îmi erau cunoscute și îmi părea că dădusem banii pentru a citi blogul tipărit.
Ana Mușat avea pe vremuri un blog ce îi purta numele, ea a scris cartea „Cum am omorât-o pe Diana” – volum de la care eu aveam mari așteptări. Însă i-a lipsit intriga, iar povestirea a fost una fracturată, deși subiectul era unul bun: Diana era o fată bolnavă de schizofrenie, care, trăia o realitate paralelă.
Cu toate acestea, nu sunt împotriva cărților scrise de bloggeri, încă aștept să citesc „ Pescarul Nimicului” al Simonei Poclid, despre care am auzit doar cuvinte de laudă şi cartea Monei Rusinescu care știu că are un stil aparte în a scrie. Și multe altele despre care nu am auzit încă.
Dacă sunteți bloggeri și vreți să scrieți o carte și aveți talent foarte bine, scrieţi-o! Dacă talentul literar, însă vă lipsește, încercați să-l cultivați. Citiți mult, urmați un curs despre scrierea de carte, adunați ideile bune la un loc și credeți în voi, dar nu vă tipăriți blogul, locul lui e în spațiul unde s-a creat, în online.
Ce bloggeri v-ați dori să scrie o carte și de ce? Voi ați scrie una?
Pe Roxana o puteți citi pe blogul care-i poartă numele.
26 Comments
La capitolul fiction, am citit doar Amn3zia, de Cristina Lincu, și mi-a plăcut la nebunie. Iar din categoria non-fiction, Rețete de stil de Izabela Albert. Aș citi o carte scrisă de Mona Rusinescu, de tine și/sau de Mirela Stancu. Eu încă mă chinui să mă apuc de scris.
Daaa, cartea Cristinei e super 😁
P.S. Mulțumesc ❤️
Mulțumesc din suflet, Almona!
Și Pași? Dacă nu am reușit cu Pași, promit că Ana te va surprinde. 🙂
Nu știu dacă Roxana a citit Pași pe mine m-a surprins.
Aştept şi eu cartea Monei. Am citit-o pe Monica Tonea, Em Sava şi Axel, Cosmisian, Petru Racolţea. Doamne, sper că n-am uitat pe cineva! Spun numai bloggeri de aiai, din „gaşcă”. Sigur că aştepţi la o carte să nu fie chiar blogul tipărit, e nevoie de acel element de noutate, altfel poate dezamăgi. Cei enumeraţi m-au surprins în cel mai frumos mod.
Și pe mine la fel 🙂 sper să ajungă și la Roxana, sigur o să își schimbe părerea…
Dar cum iti dai seama daca sunt bloggeri care au scris carti sau scriitori care se jucau de-a bloggerii pana au fost publicati? 😀
Bună întrebare 🤣🤣
Nu m-aș încumeta să scriu!
Eu zic că tu ai scrie bine 😁
Tu ești drăguță cu mine! Dar nu! Dar poți tu! Fă-o! Ai talent cu carul!
Mulțumesc, poate cândva…
Am citit carti scrise de bloggeri, dar mai degraba, asa cum zice Marius, cred ca sunt scriitori care „se jucau” de-a bloggerii, de exemplu Monica Tonea si Em Madara. Cartile lor „Piatra de hotar”, respectiv „Jocul de-a V-ati ascunselea”, mi-au placut foarte tare, le-am recomandat si pe blog. O sa radeti, dar eu nu prea urmaresc bloggerii faimosi, imi plac blogurile mai mici, mai artistice. Nu ma tenteaza ideea de a publica o carte, daca as face acest pas ar fi probabil un SF sau fantasy, deci ceva care n-are nicio legatura cu blogul, iar poeziile mele le puteti gasi pe blog, la categoria My Own Poems.
Nici eu nu citesc bloggeri faimoși, sincer nu îmi pare că spun multe…
Eram tentat să zic că scriitorul (meu preferat) care s-a jucat de-a blogul e Andrei Ruse, cel care a scris Soni… doar ca pe blog are doar 4-5 articole… nu prea s-a jucat de-a blogul :-(…
Ca sa nu ne indepartam de tema articolului bun scris de Roxana,… Cred că blogul și cărțile sunt chestii total diferite… Articolele de blog pot fi scrise „usor”, si cu poze, pentru a se citi „la cafea”, pe cand cartile ar trebui sa fie altceva… Plus ca asteptarile sunt altele mereu, se compara „colectii de articole individuale” cu capitole din aceeasi poveste.
Cărțile par așa, niște abonamente premium la bloguri de nișă…
Da, Andrei Ruse e scriitor-scriitor. Și da, blogul și cărțile sunt două lucruri diferite… (Bine, eu am niște creații proprii pe celălalt blog, unele fiind chiar foarte apreciate, dar comparativ cu o carte, ce am eu acolo e doar un schelet).
Poate ar trebui sa incerci cartile scrise de Ana-Veronica Mircea (Vero) si Diana Alzner. Desi, asa cum spunea cineva mai sus, inclin sa cred ca ele au fost dintotdeauna scriitoare care (se jucau) se joaca de-a bloggingul.
Mulțumesc, o să i le recomand și Roxanei (ea a scris articolul).
Ideea este ca majoritatea scriitorilor sunt si bloggeri, fiindca se spune ca doar prin articolele de blog se pot face cunoscuti de catre public, care sa fie interesat sa cumpere cartile (si in lumea actuala a pietii de carte, sa stie si de unde sa le comande…)
Nu știu de ce, dar eu am o reticenta în a citi autori romani, mai ales contemporani. În plus, în ultimii ani am citit doar în engleza. Din toate numele enumerate aici, în comentarii, nu cunoșteam absolut niciunul. Dar spun cu mâna pe inimă ca m-ați convins ca e cazul sa le dau o sansa. Mi-am pus deja pe lista cărțile amintite aici pentru comanda.
Eu zic să renunți la reticență. Sigur, e imposbil să îți placă toți sau să coincidem 100% asupra unei liste de preferințe, dar nu poți ști ce surprize poți avea.