E octombrie deja! Anul ăsta s-a dus nu știu cum și eu am scris incredibil de puțin. O vreme nu am mai simțit să o fac din varii motive.
De când sunt mamă am adunat multe frici, mult stres, deși sunt conștientă că fiecare copil e diferit (iar al meu deși încă nu vorbește ca alții, e cel mai minunat). Da, comparația e boală grea. Însă cel mai des nu o compar pe S., mă compar pe mine.
Sunt o mamă imperfectă și, cumva, îmi place așa pentru că nu există suficient timp în lume și suficientă cafea să mă țină în priză pentru a fi una perfectă. Însă tot mă gândesc „ce ar fi dacă…” și „eu de ce nu pot”. Odată, mânată de anxietăți, chiar am dat 700 de lei pe un curs video ca să realizez după primele două părți că S. era OK și nu avea acel curs.
La lista mea cu gânduri se adaugă de câteva luni și jobul. Da, am revenit. Și, pe de o parte a fost cum am sperat… pe de alta… nu. Speram să se producă un declic, ceva, dar uneori în minte mi se amestecă toate și nu le mai pot așeza așa ușor cum o făceam înainte. Da, eu cea ordonată.
Credeam că mom brain e doar un mit, dar e cât se poate de real. Norocul meu în acest caz e că încă am nșpe mii de agende prin casă așa că am început să scriu din nou tot ce e de făcut de câteva zile. Nu se mai putea altfel! Tot mai am ceață în creier, dar măcar mă pot orienta…
În rest… toate bune, cu excepția unei răceli (prea bacoviană toamna asta, zău!). De când cu scrisul de mână, parcă mă încearcă și un chef de scris aici și sper să mă țină. (Sper să-mi vină și idei! Probabil vor veni și ceva articole despre cărți și… mai văd eu.)
Uite, la capitolul ăsta, o admir pe Georgiana – ea pare că se descurcă mai bine la capitolul scris. Și tare mi-ar fi plăcut să mă văd cu ea și cu mulți alții pe la evenimente, dar e greu când ești în provincie și cu puține zile de concediu pe anul ăsta…
Sper ca 2026 să fie mai bun. Mai în glumă, mai în serios, aș vrea să fiu cam așa:
Și cam atât despre mine! Voi sunteți bine, da? Ce mai faceți? Cu ce gânduri v-a găsit luna octombrie?
♥ D.
foto: Pexels & Canva Pro
8 Comments
Mă bucur că ai revenit şi tu aici! Se vor aşeza toate, vei vedea. Poate nu chiar cum e scris în vreo agendă, dar se vor aşeza. Şi tu eşti foarte ordonată, chiar dacă acum ţi se pare că nu, le vei face pe toate, ştiu eu.
Da, simțeam nevoia să revin. Să scriu mai mult și mai des decât în ultima vreme, să refulez. Mulțumesc, draga mea! Mulțumesc mult de tot!
Pe rând, draga Diana, toate pe rând… În ordinea priorităților. Chiar am auzit pe undeva că nu e bine să afișăm în fața copiilor postura de „perfecți”, se vor simți intimidați și vor fi mai reci, mai elusivi, se vor îndepărta treptat de aceste monumente de perfecțiune. Și cred că așa e, oricine preferă un om mai apropiat, cu bune și cu rele, dar sincer, bine intenționat. Supus greșelii, uman, gata să învețe din greșelile astea. Ce crezi? 🙂
Și da, mie îmi place că atâția dintre voi – dintre noi, dacă e să mă includ – mai stați pe vechile baricade, fiecare cu subiectele lui, cu ce crede el că poate să ofere prin articolele lui/ei. Aștept articole oricând. Salutări călduroase, de inimă de toamnă!
Să știi că are sens, cel puțin pentru mine. Pe lângă faptul că îi îndepărtezi probabil le sadesti ideea că așa trebuie să fie și ei și e tare greu.
Și la fel și eu mă bucur de toți cei care mai sunteți pe aici! 🤗
Exact!
Mă bag și eu în vorbă.
Nimic nu va mai fi ca înainte, pentru că acum ești mamă. Dar lucrurile vor reveni la normal, o normalitate puțin schimbată, dar normalitate.
Nu-ți face griji, toți am trecut prin așa ceva, fie mame, fie tați. Eu și acum, la 70 de ani, mă întreb dacă am fost sau sunt un tată bun.
Mugur, ești oricând bine-venit aici! 🤗 Cred că o dată ce devii părinte, întrebarea asta te bântuie tot timpul pentru că vrei să oferi ce-i mai bun.
Mulțumesc pentru menționare, Diana! Să știi că nici eu nu stau foarte bine la capitolul publicat articole pe bloguri, dar încerc să schimb asta în perioada următoare. Ilinca a început creșa, este totul bine până acum, iar asta mi-a oferit acel timp în care să pot așterne niște idei pe foaia virtuală. Când voi merge din nou la birou, well, sigur nu vor mai sta lucrurile la fel. Însă, toate la timpul lor. Sunt sigură că se vor mai așeza lucrurile și la tine și vei reveni aici. Ai mulți cititori fideli și merită să faci asta în primul rând pentru tine, pentru ceea ce ești – Diana de pe Străduță. Te îmbrățișez tare! Poate, punem de-o Gală SuperBlog și ne mai vedem atunci!