Sunt cărți de ficțiune care m-au făcut un povestitor mai bun. Sunt cărți de non-ficțiune care m-au făcut să fiu o versiune mai bună de om, despre ele am scris pe blogul de cărți al Anei Maria. Sunt cărți și cărți, iar eu le-aș putea categorisi în fel și chip – doar sunt cititoare încă de când nici nu știam să citesc.
Iubesc cărțile tipărite. Iubesc ebook-urile. Iubesc să mă avânt în povești. Iubesc să învăț. Iar ele sunt un fel de dealeri ce-mi intermediază aceste iubiri. Articolul de azi e despre ele. De fapt, e despre cele mai speciale: acele cărți pe care le-aș reciti!
Înainte de toate: de aș reciti o carte?
Cu atâtea opțiuni și cărți interesante ce tot apar, de ce scriu eu despre recitit? Pentru că pe măsură ce înaintăm în viață, ni se schimbă ideile, descoperim noi orizonturi. Astfel, ajungem să percepem diferit chiar și lecturile ce odată ne-au marcat. Sunt curioasă, de pildă, dacă peste 10 ani încă o voi mai adora pe Elif Shafak sau dacă tot Viața pe un peron va fi „biblia mea laică”. Altfel spus, sunt curioasă de evoluția mea prin prisma lecturilor pe care le ador în momentul în care scriu acest articol (19.02.2021, ora 22:15).
Mi se pare un motiv destul de bun, vouă nu?
Cele 10 cărți pe care le-aș reciti
Așa cum mă știți, am o mică obsesie pentru ordine. Prin urmare, cărțile de pe lista mea sunt prezentate, evident, în ordine alfabetică după titlu. (Fiecare cu piticii lui de pe creier.)
- Acolo unde femeile sunt regi de Christie Watson – cartea asta mi-a mers la suflet și m-a zgândărit bine. Mă așteptam la altceva când am văzut titlul și coperta: o combinație de mitologie și feminism. Însă povestea cuprinsă în paginile cărții e una care m-a cutremurat. Câtă durere încape într-o inimă mică?
- Anna Karenina de Lev Tolstoi – prima mea întâlnire cu un mare clasic rus. Și, Doamne, cât am iubit cartea asta! Nu o mai puteam lăsa din mână. Eram adolescentă și eram fascinată nu de povestea eroinei, ci de povestea lui Kitty (cea căreia Anna i l-a furat pe Vronski). Însă, așa cum nota și Ibrăileanu, romanul acesta are diferite sensuri – în funcție de vârstă. Sunt conștientă că acum poate aș empatiza mai mult cu Anna, cu nefericirea ei, decât cu idila dintre Kitty și Constantin Levin.
- Bastarda Istanbulului de Elif Shafak – cartea care m-a făcut să mă îndrăgostesc iremediabil de această scriitoare. Dincolo de povestea captivantă, de care nu m-aș plictisi ușor, aș reciti cartea pentru scrisul vibrant al lui Elif, pentru culorile și gusturile redate de ea, pentru modul în care personajele sunt zugrăvite, pentru cum a împletit firele narative fără a le încâlci…
- Femeia de hârtie de Rabih Alameddine – e o carte de care orice iubitor de cărți s-ar îndrăgosti. Spun asta pentru că Aliya e și ea o iubitoare de cărți, ba chiar le traduce în secret (asta pentru că locuiește într-o țară în care multe lucruri sunt interzise). În plus, scriitura e ușoară, dar sublimă, îmi răzbea în suflet.
- Hoții de frumusețe de Pascal Bruckner – Ah, Bruckner! După Elif, pentru mine vine Bruckner. Nu l-am mai citit de ceva timp (să fie vreun an), asta pentru că am vrut să rumeg bine Casa îngerilor. Dar, mai degrabă, decât să încep o carte nouă a lui, aș reciti Hoții de frumusețe. Aș face asta pentru suspans, pentru Benjamin și felului său inedit de a scrie furând (citiți cartea și aflați la ce mă refer), pentru modul în care multe dintre personajele romanului sunt hoți de frumusețe. Aș face asta convinsă că și acum mă va ține trează.
- Înainte să adorm de S.J.Watson – încă nu am găsit un thriller care să-l detroneze pe acesta din topul meu. Am admirat lejeritatea lui Watson, întorsăturile de situație, ingeniozitatea plot-ului. Despre ce e vorba? În urma unui accident, o scriitoare uită tot ce i s-a întâmplat în ziua respectivă în timp ce doarme. Salvarea ei pare a fi un jurnal în care începe să scrie. (P.S. Dacă ați văzut filmul, să știți că e mult, mult sub carte.)
- Lapte Negru de Elif Shafak – Am citit cartea nu de mult, dar o includ pe această listă cu cărți pe care le-aș reciti pentru că a atins ceva în mine. M-a ajutat să înțeleg lucruri, să nu mi se mai pară atât de ciudate unele gânduri legate de creație… Sunt curioasă, de exemplu, cum aș citi-o atunci când voi fi însărcinată?
- Pași de Em Sava și Axel – dincolo de scriitura superbă și postea de iubire, aș reciti Pași și dintr-un motiv mai… tehnic. Preț de câteva zile, cartea a fost disponibilă și în format electronic pe site-ul edituri Eikon. Însă nu era acel format ce-mi ușura munca, parcă citeam mult mai greu decât o fac în mod obișnuit. Așa că aș reciti cartea în format fizic (și, ținând cont că am și primit-o cadou de la prietenii de la SIONO, sigur o voi face curând.)
- Pe când eram o operă de artă de Eric-Emmanuel Schmitt – nu știu de ce mi se pare că acest roman nu e la fel de popular precum celelalte scrieri ale lui Schmitt, dar chiar e nedrept. Pe când eram o operă de artă e o replică la tot acest consumerism modern, la goana noastră perpetuă după perfecțiune.
- Viața pe un peron de Octavian Paler – știți momentul acela în care ai nevoie de un ghid? Ei bine, asta a fost pentru mine romanul lui Paler: o carte ce m-a învățat să nu-mi mai hrănesc fricile.
Cartea pe care am recitit-o de mult prea multe ori deja
Pe lângă aceste cărți pe care le-aș reciti, mai e una pe care am citit-o de atâtea ori încât am pierdut șirul: Dama cu camelii a lui Alexandre Dumas-fiul. Prima mea întâlnire cu ea a fost pe la 10 ani. Nu știu cum se strecurase între niște cărți pe care mami le împrumutase de la o colegă de-a ei pentru mine. Așa că, printre Robin Hood și cărțile despre Cavalerii Pardaillan, am strecurat și această carte. Mare lucru nu am înțeles eu din ea. Adică știu ce am citit, dar încă sub mirajul basmelor, nu prea apreciasem gestul lui Marguerite.
Am citit-o apoi în adolescență, găsind-o și în bibliotecă. Am înțeles atunci că uneori, când iubești o persoană, e mai bine să-o lași să găsească fericirea dincolo de tine.
Am citit-o în franceză. Așa m-a copleșit și mai tare.
Și mereu când nu știu ce să mai citesc ori pic în reading slump revin la ea și mă târăște înapoi la liman. Fascinația mea pentru această carte e dincolo de puterea explicabilului. Și aici închei.
Dar, voi ce cărți ați reciti? Sau poate ați recitit deja…
24 Comments
In afara de cele de dezvoltare personala, pe care le recitesc pentru unele idei, nu-mi place sa recitesc 😁. Mi se pare ca fur din timpul celor noi. Da, pentru idei si citate, mai deschid unele. Dar sa le iau de la inceput nu-mi mai place.
Poate ar fi interesant să vezi cum le percepi după un timp și pe cele de beletristică 😁
Am incercat, insa nu mai gasesc acel farmec de la inceput. Nici la filme nu prea-mi place sa ma uit de mai multe ori. Este ca si cum stii fiecare pas 🙂
Fiecare cu stilul său 😁
Mi-ai făcut poftă de Viaţa pe un peron deci da, cred că o voi scoate zilele astea pe noptieră. 😉
Ooo, să-mi spui cum o mai găsești 😁🤗
Intr-o vreme reciteam foarte mult, fiindca nu aveam posibilitatea sa citesc prea multe carti noi. Am rascitit cam toate cartile copilariei, pe cele de capa si spada, plus mai incoace toate caramizile mele fantasy din super serii. Le-as reciti de o mie de ori, dar sunt si multe tentatii de incercat, iar ele sunt voluminoase, in general.
Da, e o experiență aparte când ai și timp 😁
Ana Karenina am citit-o de vreo 3 ori. Prima oară, aveam 14 ani. Am recitit-o pe la 25 și apoi la 40. Cu totul altă percepție. Cred că voi mai încerca o dată. Manon Lescaut, iar a fost o carte pe care am recitit-o de câteva ori. Lorelei, a lui Teodoreanu, Enigma Otiliei, iar pentru amuzament și relaxare, Jocul de-a vacanța, de Mihail Sebastian.
Dacă stau să mă gândesc, modul meu de a călători i se datorează 100%.
Și iată cum ne influențează cărțile 😁😁😁
Ție parcă ți-am mai spus… Eu m-am luptat toată viața cu firea mea dezordonată și asta s-a răsfrânt în absolut orice. Am fost avid de lectură încă de foarte mic și am sărit etapele, citind cărțile așa cum s-a nimerit. Cum îmi intrau în mână și nu după alt criteriu. Povești nemuritoare, laolaltă cu clasicii ruși… 🙂 Îți poți închipui! Aș vrea să o pot lua de la capăt, așadar. Pe lista mea ar sta foarte multe cărți și pentru că nu mi-am rezolvat nici acum problema cu împrăștierea, probabil că aș citi deodată și noile apariții, dar și vechi nostalgii… Dă-mi Doamne timp!
Ce fain ar fi să o poți lua de la capăt cu acele cărți de la început și totodată să citești și aparițiile noi!
Îmi place mult lista ta. Am să îmi notez si eu câteva titluri de aici. Aș reciti o carte – La răscruce de vânturi.
Mă bucur că te-am inspirat! Tare fain La răscruce de vânturi.
Fericită și extrem de onorată să fie Pași în lista ta.
Te pup și sper să pot posta – e a treia încercare.
❤️🤗🤗🤗
:*
❤️
Iti recomand, daca nu ai citit deja, Tatal celuilalt copil sau Cel care ma asteapta de Parinoush Saniee.
Le-am citit pe ambele, mi-au plăcut tare mult ❤️
Cate titluri minunate! Deja sunt trecute pe lista, desi unele sunt de mult acolo, imi trebuia un refresh. Multumesc pentru recomandarile frumoase, abia astept sa imi cumoar carti noi. :))) :*
Ce mă bucur că articolul acesta a inspirat ❤️
Ce listă bogată!
Eu am citit pentru prima dată Anna Karenina abia anul trecut, dar recunosc ca doresc să o reiau poate peste 2-3 ani. Recitesc unele cărți de dezvoltare personală, recitesc și cărți pe care le-am citit în copilărie. E în plan să recitesc „Pânza de păianjen „.
Mulțumesc mult pentru menționare!
Mă bucur că te-am inspirat ❤️🤗