OK, săptămâna asta s-a deschis oficial sezonul 2020 pentru alarme puse pe snooze, aglomerație în trafic și toate cele. Da, am revenit cu toții la muncă. Dacă și voi sunteți ca mine, asta înseamnă că deja ați plonjat în marea de task-uri care, între noi fie vorba, nu-i tocmai cea mai frumoasă. Adesea, e e plină de vârtejuri din care parcă nu mai ieșim la suprafață. Ajungeți acasă și mintea vă e tot acolo – la ceea ce aveți de făcut, nu? Uneori nici nu puteți dormi din cauza asta. Știu cum vă simțiți. Și eu am mai căzut în capcana asta, dar vreți să știți cum am ieșit din ea? Simplu: mi-am găsit un hobby.
Să vă spun o poveste. Eram în facultate, prin anul doi… cred. Aveam curs cu profesoara pe care am admirat-o dintotdeauna pentru aerul very British pe care-l emana, dar și pentru modul în care se apropia de studenți. Avusesem și o mică temă, din câte îmi amintesc: să vorbim despre eroii noștri. După fiecare prezentare, și-a făcut timp să discute cu fiecare dintre noi pe marginea textului scris. La un moment-dat ne-a vorbit și despre hobby-uri, iar cuvintele acelea mi-au rămas în minte:
Fetelor, căutați să nu fiți banale! Găsiți-vă un hobby. Așa veți avea mereu un subiect de conversație care vă va scoate din mulțime și veți fi mai mult decât titulatura job-ului vostru sau soția lui X.
Pentru un adult încă în formare cum eram eu, cuvintele astea au însemnat mult. Mai ales că eu aveam deja un hobby: blogul, doar că nu-l luam atât de în serios. Ei, dar atunci s-a produs un declic, iar totul s-a schimbat… (Vă mulțumesc pentru asta, doamna Dabu!)
De ce e important să ai un hobby?
Dincolo de faptul că acestea ne scot din anonimat și sunt un bun conversation starter, hobby-urile mai au și alte beneficii.
- Hobby-urile ne ajută să ne de-stresăm. Ne permit ca în timpul liber să ne gândim și la altceva decât la prezentarea de buget pe care o avem vineri sau la mormanul de haine ce încă nu a fost călcat. Nici nu vă imaginați cât de mult mă ajută blogul să-mi mențin mintea limpede! Fără el, aș vorbi doar în cifre!
- Ne învață să fim mai răbdători. Abilitățile se dezvoltă în timp, nu peste noapte!
- Învățați lucruri noi! De când am blog, am învățat tot felul de lucruri de la SEO la Canva și alte chestii mai tehnice, știu puțin content marketing (și vreau să învăț mai mult). Ba chiar mi-am dezvoltat și abilitățile de storytelling.
- Un hobby ne provoacă să ne autodepășim, să ieșim din zona de confort chiar!
- Aveți ocazia să întâlniți oameni noi și interesanți care vă împărtășesc pasiunea.
- Vă dezvoltă încrederea în sine. Atunci când facem ceva cu pasiune, devenim și buni la acel lucru. Iar atunci când te ești bun la ceva, e logic să fii mândru de realizările tale.
Evident, beneficiile pot fi și altele. Eu le-am scris pe cele care-mi vin în minte și care derivă cumva din hobby-urile mele.
Că tot veni vorba, care-s hobby-urile mele?
O să încep cu cel mai evident și cel care până acum mi-a adus cele mai mari satisfacții: blogging-ul. A pornit cumva dintr-o joacă, dar a devenit ceva foarte serios. Blogurile mele sunt ancora mea. Fără ele, aș cădea sigur pradă burn-out-ului. Ele sunt motivul pentru care atunci când ajung acasă mă lepăd de armura mea corporatistă și tot ce presupune ea. Devin astfel mai relaxată, mai… calmă, mai puțin Miranda Priestly din Diavolul se îmbracă de la Prada și mai mult Ella din Lucifer.
Îmi place mult să și gătesc. Deși mai am multe de învățat, pot spune că gătitul e un fel de yoga pentru mine, mai ales când vine vorba de făcut prăjituri.
Evident, citesc destul de mult. Poate nu cât alții, dar suficient pentru o persoană ce are nevoie serioasă de o clonă. Cititul nu doar că mă ajută să mă relaxez, dar astfel mă și dezvolt ca persoană.
Cochetez cu fotografia, dar într-un mod mai… neprofesionist. Să zicem că-mi place doar să îngheț momente. Nu mă întrebați de expuneri și alte chestii!
Eh, ultimul, dar nu cel din urmă hobby al meu e zumba. Cum vă spuneam recent, nu sunt eu cea mai sportivă persoană, dar îmi place! Pentru o oră am ocazia să uit de tot și să mă bucur de unul din genurile mele muzicale preferate: regaetton.
Concluzii
Mereu am fugit de banalitate. M-am ferit tot timpul de gri-uri, de uniformitate, de a fi ca toți ceilalți. Poate de aceea cuvintele doamnei Dabu mi-au rămas în minte și-am căutat mereu să nu fiu banală. Am căutat mereu să-mi cultiv și dezvolt pasiuni. Ele m-au transformat pe mine în omul care sunt azi și-mi servesc constant drept busolă atunci când mi se pare că mă pierd în hățișurile vieții.
De aceea vă încurajez și pe voi să vă dezvoltați hobby-uri în cazul în care nu aveți! O să vă ajute enorm! În cazul în care aveți, nu fiți zgârciți, spuneți-mi și mie care sunt acestea?
17 Comments
Un articol minunat, felicitări! <3 Mă plafonez dacă merg pe același lucru mereu, zi de zi, și cam intru în panică, așa că un hobby chiar face minuni, ai dreptate. Eu iubesc animalele, mă plimb cu ele, mă scot din casă, mai ales domnul Lăbuș, și să îngrijesc plantele.
Da și mie mi se întâmplă la fel dacă am o zi în care nu am cu ce să îmi umplu timpul într-un mod plăcut. Apropo, drăguț mod de relaxare 🙂
O, da, scrisul şi desenatul. Deşi „desenul” a fost parte integrantă a profesiei mele, eu consider că este un hobby. A avut dreptate profesoara, pentru că vine vremea să laşi profesia şi cu ce rămâi!? Pentru că sunt profesii pe care nu le poți practica la nesfârşit. Sigur că există oameni care nu au nimic pe lângă profesie. Îi aşteaptă banca din fața blocului şi/sau tablele, pescuitul.
Să auzim numai de bine!
Exact, e trist. Rămâi gol la un moment dat…
Hobby-ul inseamna pasiune. Este locul unde inveti sa te manifesti, sa fii creativ, fapt care te ajuta si daca ai un job sau o alta activitate de zi cu zi mai putin relaxanta, sa ii zicem. Iti da un „zing” ca sa fii si acolo putin mai efervescent. In plus, intr-adevar, risti mai putin sa te plafonezi. Poti sa cunosti oameni cu preocupari similare, ceea ce iti ofera mai multa satisfactie decat relatii sociale seci, de complezenta. Si multe alte avantaje… Ave hobby-uri foarte asemanatoare, in afara de zumba. Eu prefer plimbarile in natura sau in orase, nu conteaza. Imi place fotbalul, sunt microbista, dar si alte sporturi. Scriu versuri, dar nu stiu daca acesta e un hobby, e altceva. Spor tuturor in noul an, sa aveti cat mai mult timp pentru hobby-uri si cat mai multa pasiune!
Că bine spui! Chiar ai pus punctul pe i, ce mă miră, așa faci mereu 🙂 Cât despre scrisul poeziilor, asta se numește eliberare 🙂
Super, super, super!! Sunt total de acord cu tot ce ai zis… si, uite, ca o completare, pentru a aduce si mai multa valoare celor interesati de un hobby: 30 hobby-uri creative – https://gratielavlad.ro/hobby-creative/ … sper ca nu te deranjeaza ca am postat trimiterea, dar chiar mi-ai ridicat bine mingea la fileu!
Te imbratisez!
Mulțumesc, Grațiela 😁 completarea ta e bine-venită!
Ti-am mai zis ca imi place sa te citesc? 🙂 Nu comentez eu prea des, caci in general citesc pe telefon si mi-e mai greu sa comentez. De data aceasta las si eu semn. 😉
Da, am hobbyuri. Am mai multe, dar nu am vreme de toate.. Am pastrat si ma tin de scris, care este eliberator (nu mereu pe blog), sala-sport o data sau de 2 ori pe saptamana, cartile.
Candva mai era gatitul. Dansul. Mergeam la cursuri de dans contemporan. Imi place maxim sa ma exprim prin dans!
Yoga. 🙂🙃
Usor usor incep sa fac loc si altora.
Mulțumesc ❤️ eu mă bucur și când mă citești fără să lași vreun semn 😁ai hobby-uri frumoase, cumva asemănătoare cu ale mele. Știi tu, cine se aseamănă se adună 😂 Apropo de asta, știi ce idee mi-a venit luni la ora 2 dimineața: să mă apuc de yoga 😂😂😂 m-am trezit brusc cu ideea asta și m-am pus să caut unde se face yoga în Pitești 😂😂😂 O seară faină ❤️❤️
Eu cred ca hobby-urile noastre ne definesc ca oameni. Viata ar fi maxim de plictisitoare fara hobby-uri. Mie imi place bloggingul, cititul, gatitul, fotografia, plimbarile luuuungi. Cred ca pot continua :))
Exact, fără hobby-uri am fi toți la fel…
Nu știu dacă cititul intră la categoria „hobby”. Mi se pare mai degrabă că se încadrează la categoria „dependențe și adicții”.
Dar intră și la categoria „autoeducație și dezvoltare”.
E minunat să te cufunzi într-o carte, dar nu e la fel cu a construi o corabie într-o sticlă.
E o activitate culturală și o obsesie deopotrivă.
E un hobby care provoacă dependență, dar e dăunător doar prostiei 🙂
Foarte adevarat! De cand au aparut problemele din familia mea hobby-ul a fost singura modalitate de a-mi tine mintea la un nivel acceptabil. Am lucrat quilling, am citit, am vazut filme, am pictat, m-am documentat despre pictori si operele lor in asa fel incat sa pot invata mai usor cum e cu talentul si genialitatea. Logic ca nu e vorba de genialitatea mea.