Cuprins
Se dă o sâmbătă după-amiaza, cred că ultima din februarie a anului de grație 2022. Se ia și o eu deja sătulă de toate știrile legate de război, de perspectivele gri ce se conturează, de incertitudini. Cum am ales să spăl eu toate acestea? Evident cu un film ușurel, ceva cu o poveste de iubire și, eventual, un happy end ce poate fi prevăzut chiar din titlu! Îmi place să urmăresc astfel de filme în perioadele negre, mă fac să văd lumea un pic mai pastelată măcar pentru câteva clipe.
Am scrollat un pic Netflix-ul cel de toate zilele și, în cele din urmă, nu știu prin ce algoritm mi-a apărut filmul After – După ce ne-am îndrăgostit. Desigur, seria After a Annei Todd îmi era deja cunoscută de prin grupurile literare. Însă nu pot spune că m-a atras în mod particular, mă gândeam că e vreun 50 shades și doar atât, iar faptul că „muza” autoarei a fost Harry Styles mă făcea mereu să strâmb din nas (da, nu-mi place deloc de el!).
Dar, în acea după-amiză mi-am zis să dau o șansă măcar filmului și… ceva s-a întâmplat. Am fost atrasă de ceva din poveste… nu știu ce, să fi fost pasiunea celor doi pentru cărți: citatele din Brontë, modul înflăcărat în care discută despre Mândrie și Prejudecată, scena lacului sau doar accentul lui Hardin… ceva a fost! M-am trezit lipită de ecran urmărind și partea a doua, iar apoi căutând înnebunită și partea a treia.
Despre cărțile din seria After
Evident, după ce am văzut filmele, am început să fiu curioasă și despre cărți. Eram într-un mic reading slump, dar am zis că dacă filmele mi s-au părut ok-ish, cărțile sigur vor fi altceva. Așa că mi-am luat Kindle-ul și, fără a sta prea mult pe gânduri, am cumpărat primul volum. Apoi au urmat pe rând și celelalte.
Cum vă spuneam în articolul despre lecturile mele din februarie și martie, seria este compusă din patru volume și un „companion book” ce conține întâmplări care s-au petrecut fie înaintea, fie după acțiunea din volumele principale:
- After - După ce ne-am întâlnit
- After We Collided - După ce ne-am certat
- After We Fell - După ce ne-am îndrăgostit
- After Ever Happy - După ce am găsit fericirea
- Before - Înainte de noi (volumul adițional - trebuie citit după toate celelalte volume)
Personajele principale ale cărții sunt Tessa Young și Hardin Scott – doi tineri cumva asemănători prin prisma faptului că amândoi provin din familii dezbinate din pricina alcoolismului, dar cum nu se poate mai diferiți. Tessa e genul de fată cuminte, ne-experimentată, cu viața plănuită până în cel mai mic detaliu. Hardin, în schimb, e rebel, plin de tatuaje și cu un trecut cum nu se poate mai tulbure.
Relația lor începe cu un pariu pe care Hardin îl face cu prietenii lui(nu pot da detalii, căci ar fi un mega-spoiler, spun doar că în film au îndulcit partea asta un pic). Însă în scurt timp, planurile lui se dau peste cap complet căci se îndrăgostește de Tessa.
Povestea lor e un lung dute-vino: multe certuri, împăcări. Amândoi au demoni pe care trebuie să-i înfrunte, doar că nu mereu iau deciziile cele mai bune…
Era nevoie ca o relație toxică să fie subiectul unei cărți?
Cuplul format din cei doi, numit de fanii seriei „Hessa”, e unul cum nu se poate mai toxic. Deviza lor ar fi „rău cu rău, dar mai rău fără rău”. Sunt un soi de viciu unul pentru celălalt.
Am tot văzut prin online păreri cum că o astfel de relație nu ar trebui prezentată într-o carte, mai ales una Young Adult. Eu una, însă, cred fix contrariul.
Pentru mine, literatura e doar o oglindă a realității chiar dacă vorbim de ficțiune! Literatura nu e neapărat moralizatoare, ea ne arată lumea așa cum e ea – cu „bube, mucegaiuri și noroi” vorba lui Arghezi. Avem în realitate mult prea multe relații cel puțin la fel de toxice. Și, să fim sinceri, fix caracterul malign iubirii lor face deliciul poveștii! Deci, răspunsul meu e că toxicitatea este necesară, mai ales într-un YA. Ce poate face o carte de genul acesta e să ne scoată la lumină pericolele la care ne expunem atunci când refuzăm să vedem cât de otrăvitoare poate fi relație. În schimb, alegerea e a noastră.
Însă povestea aceasta, scrisă inițial pe Wattpad cu membrii One Direction în minte (în special Harry Styles, cum am mai scris), aduce cumva și o speranță: oricine se poate schimba. Iubirea adevărată transformă totul în lumină.
Cui recomand această serie deci?
La nivel de scriitură, mai ales în cazul primelor două volume, sunt multe de îmbunătățit. Multe repetiții, descrieri inutile sau prea puține. Apoi, lucrurile se mai îmbunătățesc. Însă nu cred că a citit cineva seria After pentru că i s-a părut vreo capodoperă. Dar, povestea e una alertă, cu multe răsturnări de situație, scene fierbinți. E genul acela de serie care te prinde prin lejeritatea ei și te ține lipit apoi tot gândindu-te „ce naiba se mai poate întâmpla acum, când o să fie și ăștia doi fericiți?”.
Eu văd aceste volume perfecte pentru cititorii lipsiți de inhibiții, care consideră că din când în când e bine să-ți mai satisfaci și micile plăceri literare nevinovate.
Despre micile sau marile guilty pleasures literare
Citind seria After, nu am putut să nu mă gândesc și la faptul că uneori oamenii se feresc să spună că citesc și astfel de cărți. Cum am scris deja, nu sunt vreo capodoperă. Nu le poți pune pe aceeași scară valorică cu toate acele romane clasice la care se face referință în ele: La răscruce de vânturi, Mândrie și prejudecată, Marele Gatsby, romanele lui Hemingway.
Dar, din când în când, mai e nevoie să-ți relaxezi mintea cu lecturi necomplicate. Cu povești siropoase, chiar și cu scene de sex ori cu orice îți face plăcere să citești și nu e considerat neapărat literatură de calitate. Nu e nimic rău în asta câtă vreme nu ajungi să glorifici anumite comportamente.
E bine să-ți mai satisfaci plăcerile nevinovate, chiar și la nivel literar. Dar, să faci asta conștient de valoarea reală a cărților, a poveștii.
Sigur, tot căutând astfel de cărți vei da și de multe povești parcă trase la xerox, însă un cititor avid va ști să cearnă ceva ce e totuși citibil, de lucrurile ordinare. Spun asta căci, din păcate, acum se publică orice, oricum, iar cum sexul vinde am văzut niște grozăvii de mi-au întors stomacul pe dos.
Pentru mine After a fost OK, vorbim totuși de o relație consensuală în ciuda caracterului toxic. Și Cincizeci de umbre ale lui Grey a fost OK. Ugly Love a lui Colleen Hoover mi-a plăcut nesperat. Ce să mai spun despre seria Bridgerton? Mi-au plăcut la nebunie cărțile lui Bukowski și Lolita lui Nabokov, deși sunt din altă ligă, dar vreau să le menționez aici. Totuși, nu aș citi în veci ceva în genul 365 de zile. Până acolo merge toleranța mea.
Dar, cumva am mers prea departe așa că nu mă mai abat de la subiect. Eu o să mă opresc aici, dar vă las vouă câteva întrebări. Ați citit seria de cărți After? Aveți guilty pleasures literare? Credeți că din când în când e bine să mai citim și cărți ușurele sau trebuie să ne limităm doar la capodopere?
♥ D.
foto: arhiva personală, GoodReads, Pinterest, Pexels
4 Comments
Nu am citit seria „After” si nici nu ma dau in vant dupa gen, dar sunt de parere ca da, putem si chiar nu e deloc rau sa ne satisfacem micile placeri literare vinovate (sau cele legate de ecranizari). Nu putem nici citi mereu clasici, nici vedea numai filme de arta, desi e pacat si sa ne lipsim de ele. E bine sa avem un tablou cat mai complet, dar si sa ne urmam vibe-ul de moment, altminteri nu se mai cheama placere, ci corvoada.
Eu recitesc cu drag oricand historical romance scris de Amanda Quick sau Mary Jo Putney, seriile irlandeze ale Norei Roberts sau un chic-lit fain, la acest din urma capitol sunt dispusa sa citesc si carti noi, le strecor printre altele. N-am mai facut asta de mult, dar chiar am chef.
In plus, nu trebuie sa dam nimanui socoteala pentru gusturile noastre, eu am ca genuri preferate fantasy (epic, militar sau grimdark), SF, fictiune istorica – adeseori considerate de nisa. Nu ma intereseaza ce parere au altii despre asta, cu atat mai putin cei care habar nu au cu ce se mananca acest tip de carti. Spor la citit in continuare!
Și bine faci. Trebuie să citim ce ne place, în fond și la urma urmei.
Eu nu pot citi doar cărți grele. Printre mai strecor și astfel de lecturi. Seria After am început să citesc și eu, apoi m-am împotmolit pentru ca nu am găsit volumul 3. Dar cu ocazia asta reiau
Așa este, uneori avem nevoie și de o pauză de la literatura „grea” 😀