Când eram mică sufeream de rău de mașină. Nicio pastilă din lume nu putea evita asta. Prin urmare, am ratat cu brio toate excursiile școlare posibile. Priveam cu jind cum colegii mei se plimbau prin diverse colțuri ale țării și ascultam cu oarecare tristețe poveștile lor. Crescând am scăpat (din fericire) de problema asta. Am început să călătoresc și să-mi creez propriile mele amintiri. Dar tot îmi rămăsese un loc ne-explorat dintre cele despre care auzeam în generală. Astfel că atunci când am aflat că am câștigat un premiu la proba sponsorizate de Travelminit din cadrul Spring SuperBlog știam exact unde vreau să merg: la Sinaia.
Am avut 300 de lei la dispoziție și-o ofertă variată pe site-ul celor de la Travelminit. Cum îmi era greu să mă decid, l-am rugat pe A. să-și dea și el cu părerea. În cele din urmă ne-am hotărât asupra unei pensiuni situate relativ aproape de centru și care părea OK din poze și din review-uri. Rezervarea a fost relativ ușoară, dar cel mai bine este să luați legătura cu cei de la Travelminit pentru a vă ghida. În fine, important e că am rezolvat cu rezervarea. Nu mi-a rămas decât să aștept cu nerăbdare excursia programată pentru perioada 15-16 august.
Despre cazare, mâncare și alte chestii organizatorice
Pensiunea aleasă se numește TV Condor și este situată la vreo 5-10 minute de mers pe jos față de centrul orașului și ceva mai aproape de telecabină. De asemenea în apropiere se află și Castelul Știrbey – devenit acum Muzeul Orașului Sinaia. Am avut parte de o cameră mare, curată, luminoasă, cu o terasă splendidă și o priveliște superbă.
După cum v-am spus, ajungeam destul de repede în centru. Trebuiau doar coborâte niște scări… Bine, la urcare era un pic mai greu, dar mie mi-a prins bine 🙂 (oricum era și o băncuță pe jumătatea lor tocmai bună pentru a te odihni). Am avut astfel posibilitatea de a lăsa mașina parcată, de a ne plimba liberi prin oraș și de a ne întoarce de câte ori aveam nevoie la pensiune.
Însă cel mai mare plus, cel puțin pentru mine, au fost gazdele extrem de primitoare și atente. Unde mai pui că aici am băut cea mai bună cafea de pe tot parcursul sejurului?
Fiind aproape de oraș am avut și avantajul de a putea testa mai multe restaurante. Primul local a fost, la sugestia gazdelor, restaurantul Snow. Sincer, am avut ceva dubii, căci pe net citisem niște păreri destul de negative însă de data aceasta se pare că nu a fost chiar așa. Servirea a fost extrem de rapidă, iar mâncarea extrem de bună. Cel de-al doilea local a fost restaurantul Carpați, iarăși, dacă mă luam după unele recenzii nu era de bine. Însă ce cred eu e că unii oameni nu înțeleg că dacă îți aduc mâncarea comandată extrem de repede nu prea e de bine – probabil e pregătită cine știe de când și doar încălzită. Cel mai mult, totuși, mi-a plăcut la Ramayana – decorul, muzica ambientală și mâncarea au fost geniale.
Cum mi s-a părut Sinaia?
Trecând de detaliile legate de organizare, pot spune că m-am bucurat. Am găsit un oraș curat și cochet. Sincer, aveam temeri. Cu toții știm că-n țara noastră alte lucruri sunt prioritare. Însă uite că la Sinaia nu-i chiar așa: clădiri îngrijite, un centru frumos și modern, un soi de mini-mall plasat convenabil, un parc superb, mult verde. Sigur, mai e și loc e îmbunătățit – am văzut și câteva case superbe, dar părăsite – însă cu siguranță acest oraș e pe drumul cel bun.
Ce-am văzut în timpul excursiei?
Deși vremea a fost cam posomorâtă, am văzut destule. Am început cu o fugă până-n Bușteni unde am văzut Castelul Cantacuzino și-am urcat până la Babe. Și, evident, nu puteam rata Peleșul și Pelișorul. Dar despre aceste obiective o să vă povestesc mai pe îndelete când voi avea timp.
În Sinaia și-n apropieri sunt, totuși, mai multe de văzut. Nici eu nu le-am acoperit pe toate. Nu neapărat din lipsă de timp, ci mai mult pentru a avea un motiv în plus pentru a mă întoarce. Dar am vizitat destule (o să vă fac doar o scurtă trecere în revistă a lor). Am început cu superbul parc Dimitrie Ghica unde se află cazinoul și câteva hoteluri emblematice ale orașului. Am vizitat și mănăstirea Sinaia – o oază de liniște și împăcare sufletească. Nu am ratat nici castelul Știrbey – aici trebuie să plătiți o taxă de intrare, dar merită toți banii (ah, și-au o cafenea drăguță). O să vă las doar câteva imagini, dar pentru mai multe fotografii puteți intra pe contul meu de Instagram.
Ce mi-a mai rămas de făcut? Să intru în cazinou, eu de fiecare dată l-am găsit închis. Să vizitez expoziția de trenulețe în miniatură și gara pe care am văzut-o doar din mers. Să urc cu telecabina. Și… cred că mai sunt.
Promit să revin cât de curând pot și cu articolele despre cele trei castele mai cunoscute pe care le-am vizitat. Până atunci sunt curioasă să aflu dacă voi ați vizitat Sinaia și ce impresie v-a lăsat.
32 Comments
Foarte frumos jurnal de calatorie. De retinut locatiile. 🙂
Mulțumesc. Sper să revin curând cu continuarea 🙂
Tu şi Irina mă faceţi să-mi fie tare dor de Sinaia! Ce frumos ai descris totul! Şi ai avut o privelişte de vis!
Mulțumesc, Potecuță! Dă și tu o tură până acolo 🙂
Super articol! 🙂 E tare frumoasa Sinaia, din pacate Primaria are acum un plan de distrugere a scarilor care duc la gara, pentru a face acolo o aiureala futurista cu belvedere. Oamenii care nu inteleg ca obiectivele vizitabile sunt cele istorice, nu kitschuri lor, pe care le puteau construi pe orice loc gol, sunt tare periculosi. :/ Sa faci o fotografie treptelor alora, poate peste ani altcineva le va reface exact cum erau, dupa poze. 🙂
Uf, asta nu-i chiar atât de drăguț. Păcat 🙁 Nu am reușit să le fac o poză, căci am văzut gara doar în treacăt. 🙁
Ai atins destul de multe obiective în doar două zile. Frumos surprins, descris și povestit! Eu am plecat pe 15 de acolo, se schimbase vremea, într-adevăr. La cazinou am fost, am cumpărat bilet de la Castelul Stirbey pentru ambele. Tururile ghidate la Casino Sinaia se fac din oră în oră. Interiorul este impresionant, săli mari, amenajate grandios, o grădină destul de drăguță, privită din balcon. Se poate fotografia fără taxă. Acolo era găzduită și o expoziție de artă plastică. Nici eu nu am urcat cu telecabina (regretul cel mai mare), deși am înțeles că nu este la fel de aglomerat ca la Bușteni, nici la trenulețe nu am fost. Am avut o tentativă când am luat trenul spre Bușteni, dar muzeul se deschidea la ora 10 și nu mai aveam timp. Am ratat și Casa Memorială ,,George Enescu”, dar sper să pot bifa și aceste puncte într-o vizită viitoare. În zona Peleș, în schimb, am ajuns de trei ori în patru zile. Plimbarea până acolo e o încântare în sine. Anul acesta am vizitat doar Pelișorul (interior), Peleșul anul trecut, mai puțin turul opțional, pentru că am ajuns prea târziu (după ora 16 nu se mai vizitează și etajul). Și da, aceeași impresie, un orășel curat, îngrijit, cu destule obiective turistice atât în oraș, cât și în împrejurimi. Aștept cu interes următoarele articole 🙂 .
Eu nu am mai reușit să intru în Casino căci la muzeu am ajuns abia în a doua zi, pe final. Mulțumesc tare mult pentru informațiile legate de el! Eu am urcat cu telecabina la Babele, despre asta voi povesti puțin în articolul despre Castelul Cantacuzino. Da, per total Sinaia este un orășel tare întreținut 🙂
La Castelul Stirbey am înțeles că au și cazare (nici eu nu știam, dar îi urmăresc pe Facebook și așa am aflat). Faină mini-vacanță ați avut 🙂
Daaa. au și cazare. Am uitat să menționez 🙁 E tare fain locul 🙂 Îți recomand și ție o astfel de mini-vacanță 🙂
Mă bucur tare mult că ți-a plăcut Sinaia.
Pe cât de mult îmi doream în copilărie să plec într-un oraș mare, pe atât de mult sunt fericită că m-am întors aici, în minunatul meu oraș, pe care l-aș da la schimb doar dacă m-aș muta în altă țară 🙂
P.S. Eu merg des la Ramayana, e tare plăcut și intim.
Eh, așa cred că visează toți copii din orașe mici. Și mie mi s-a întâmplat 🙂
N-am fost de ceva timp în Sinaia, doar am trecut în fuga bidiviilor 😁 dar este pe listă pentru luna octombrie. De fapt e pe listă de când am primit voucherele de vacanță pe 2019. Musai !
Oh, vacanță plăcută!!!
Sinaia si împrejurimile sunt mereu frumoase. Si ei vizitat palatul cantacuzino acum vreo 3 ani și.am.fost plăcut impresionată. Visez sa ajung la Peles si sa il vizitez – eram prea mica atunci când am fost prima oară, imi amintesc putin.
Îți doresc să ajungi acolo cât mai curând! E un loc tare frumos.
Am trecut de câteva ori prin Sinaia,dar nu am oprit niciodată. Sper sa vizităm, în viitor, așa cum se cuvine zona.
Chiar merită să opriți data viitoare, să știi 🙂
Sinaia este unul dintre locurile mele de suflet. Într-o vreme mergeam foarte des, de cativa ani buni insa, nu am mai reusit. Mi-e dor de Sinaia si locurile din împrejurimi!
Cat despre experienta ta, a fost foarte cuprinzatoare pentru cele 2 zile petrecute.
De multe ori am citit review -uri pozitive si am gasit lucruri taman invers sau, review-uri critice si am găsit lucruri bune. E bine sa nu ne bazăm doar pe ele.
Da, review_urile pot fi înșelătoare. Partea bună e că eu am avut parte doar de experiențe plăcute. Îți doresc să ajungi și tu curând în Sinaia 🙂
Sinaia a fost întotdeauna un obiectiv turistic demn de apreciat în România.
Nimic de reproșat.
Parcă e făcut de nemți.
Da, frumos. Asta cu „propriile amintiri” mi-a plăcut mult.
Ceva mi-a trezit curiozitatea însă, dar lasă, poate o să te întreb într-un alt comentariu.
Pe instagram? Hai că m-ai dat gata. Am pierdut o groază de timp căutându-te. Zici că te ascund ăștia…
Frumos articol. Mi-ar fi plăcut mai mult, dar tu și aperitivele tale…
Superbe imagini!
Felicitări, Diana!
Mă bucur că ți-a plăcut 🙂
Poate data viitoare o să mă aventurez prin zonă. Am fost cândva…cam acum opt ani. Cred.
Îmbrățişări!
Chiar merită să te mai aventurezi 🙂
Mi-e dor de Sinaia. Nu am mai fost de cativa ani buni, dar voi merge din nou cat de curand.
Așa să faci 🙂
O stațiune minunată! Totul e frumos acolo și mă bucur că de fiecare dată când ajung, descopăr lucruri noi și modernizări lăudabile. Așa cum ar trebui să fie prin toate stațiunile țării.
Toate cele bune! 🙂
Sinaia e un exemplu bun de „Așa da” 🙂